Antarctica, Groenlanda precum şi numeroşi gheţari se află ''în regiunile polare'', a explicat pentru AFP Surendra Adhikari, coautor al studiului.

Apa rezultată din topirea gheţarilor sub efectul încălzirii climei se regăseşte în mare parte ''în regiunile ecuatoriale'', iar această schimbare în distribuţia maselor pe planetă ''are impact asupra felului în care se roteşte Terra''. Ceea ce înseamnă: puţin mai lent.

''E ca atunci când un patinator artistic face o piruetă, ţinându-şi mai întâi braţele aproape de corp, după care le îndepărtează'', spune Benedikt Soja, care este de asemenea coautor al studiului. Rotaţia, foarte rapidă la început, încetineşte puţin câte puţin.

O astfel de rotaţie mai lentă creşte uşor durata unei zile, care are în total 86.400 de secunde.

Din anul 2000, rata prelungirii duratei zilei sub efectul schimbărilor climatice a crescut la 1,33 milisecunde pe secol.

Iar dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească într-o manieră semnificativă, această rată ar putea depăşi 2,62 milisecunde pe secol până în 2080 sau 2100.

Influenţa schimbărilor climatice ar putea aşadar să depăşească efectul Lunii, care a încetinit la rândul ei progresiv rotaţia Terrei de mai multe miliarde de ani.

''Este foarte surprinzător să constaţi că, până la finalul secolului al XXI-lea, în scenariile cu emisii ridicate (...), e posibil ca climatul să preia controlul asupra contribuţiei la un fenomen'' precum ''dinamica Terra-Lună'', a comentat Surendra Adhikari.

Deşi aceste schimbări pot părea minime, au ''implicaţii importante pentru navigaţia terestră şi spaţială'', cum ar fi trimiterea de semnale către sonde îndepărtate, potrivit cercetătorului.

Potrivit lui Benedikt Soja, acest studiu pune de asemenea în evidenţă şi o situaţie simbolică: ''Impactul activităţilor omeneşti asupra planetei este mai important decât credem''.