Datele arată o polarizare excesivă a mediului românesc de afaceri, accentuată mai ales după criza financiară.
"Astfel, cele mai mari 1% dintre companiile din România (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în anul 2015. Acest procent este mult superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%)", arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.
În plus, cifra de afaceri a celor mai mari 1.000 de companii a crescut de la 323 miliarde lei în 2008, an în care reprezenta 35% din cifrade afaceri totală a firmelor din România, la 567 miliarde lei în 2015, când ponderea a urcat la 49%.
Studiul de impact prevede trei scenarii. În primul scenariu, dacă în locul impozitului actual pe profit s-ar introduce un impozit de 1% din cifra de afaceri, statul ar încasa la buget 11,93 miliarde lei, cu 6,1% sub suma încasată în sistemul actual (impozit pe profit şi pe venitul microîntreprinderilor), de 12,7 miliarde lei.
În acest caz, 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de firme - un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel din prezent.
În scenariul în care firmele ar plăti 2% din cifra de afaceri, suma colectată de stat ar urca la 23,88 miliarde lei, cu 88% peste nivelul actual. În cazul acesta, 347.000 de companii, adică jumătate din total, ar plăti un impozit mai mare, 124.000 de firme - un impozit inferior, iar restul companiilor ar plăti acelaşi impozit.
În al treilea scenariu, cu un impozit pe cifra de afaceri de 3% pentru firme în locul celui pe profit, statul ar încasa la buget 35,82 miliarde lei, cu 182% peste nivelul actual, iar 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare şi 6.000 de firme - un impozit inferior.
Ca principiu general, la o cotă de impozitare de 1%, sunt avantajate firmele cu o marjă bruta de profit de peste 6,25%; la cota de 2% au de câştigat firmele cu marje peste 12,5%, iar la cota de 3% sunt avantajate doar firmele cu marje de profit de peste 18,75%.
Firmele cu pierderi plătesc mai mult în orice scenariu.
Totuşi, deşi impozitul pe cifra de afaceri vizează, cel puţin declarativ, încasarea de sume mai mari de la companiile mari, multinaţionale, care recurg la optimizare fiscală prin metode precum cea a preţurilor de transfer pentru a plăti taxe mai mici în România, firmele mici, româneşti, ar fi cele mai vulnerabile la noul sistem fiscal, arată studiul de impact.
"Sub auspiciile actuale şi având în vedere ipotezele prezentului studiu de impact, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu anul 2018. Analizând posibilităţile pragmatice de optimizare a fluxului de numerar (operaţional, investiţional şi financiar), aproximativ 60% dintre aceste companii nu vor putea să acopere povara fiscală în creştere. Astfel, aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit", arată concluziile documentului.
Pe baza acestor rezultate, autorul studiului de impact subliniază că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri este o măsură dăunătoare.
Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.
Măsura, o mare noutate fiscală, aduce beneficii statului, care încasează bani indiferent dacă firmele fac sau nu profit, şi dezavantajează puternic companiile, mai ales cele aflate la început de drum, care vor plăti sume tot mai mari pe măsură ce se dezvoltă.
Măsurile sunt justificate de PSD prin faptul că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană, însă au fost criticate dur de patronate şi de oamenii de afaceri.
