_11ce6839f7.jpg)
UPDATE - CCR a mai anunțat și că a respins, cu unanimitate de voturi, contestația formulată de doamna Cristina Tufănoiu privind respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. Pe ordinea de zi a mai fost și contestația formulată de domnul Mîndru Petru privind respingerea înregistrării candidaturii sale independente la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.
Comunicatul CCR poate fi consultat AICI.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Pe agenda şedinţei CCR se află o contestaţie împotriva neînregistrării candidaturii Dianei Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, contestaţie formulată de avocatul Botomei Vasile, cunoscut în presa drept artizanul barourilor paralele.
CCR mai discută o contestaţie împotriva neînregistrării candidaturii Cristinei Tufănoiu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, contestaţie formulată de Tufănoiu Cristina şi o contestaţie împotriva neînregistrării candidaturii lui Mîndru Petru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, contestaţie formulată de Mîndru Petru.
Diana Șoșoacă, penalizată de Parlamentul European. Are interzis la ședințe și pierde indemnizația
Luni, Curtea Constituţională a respins o altă contestaţie, a Dianei Şoşoacă, faţă de neînregistrarea candidaturii sale la Preşedinţie.
Curtea a respins şi sesizări privind candidaturile lui Lasconi şi Ciolacu, precum şi contestaţii ale altor candidaţi, nemulţumiţi că BEC le-a respins dosarul de candidatură.
Tot luni, Curtea Constituţională a făcut publică hotărârea privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la Preşedinţie, arătând că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la ”valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.
Documentul CCR în cazul respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă. De ce i-au invalidat judecătorii înscrierea în cursa pentru Cotroceni? DOCUMENT
”Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susţine Curtea. Diana Şoşoacă a criticat, luni seară, hotărârea Curţii Constituţionale privind respingerea candidaturii sale la Cotroceni, numindu-i pe judecătorii CCR ”trădători”, ”stalinişti şi nazişti”.
”Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir”, a susţinut ea, adăugând că judecătorii CCR s-au antepronunţat privind un eventual comportament al său ca preşedinte. Ea a afirmat că îi va da în judecată pe membrii CCR.
