Un mesaj despre creșterea salariilor în criza pe care o traversăm a venit de la Cotroceni prin consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, relatează Realitatea PLUS.
Consilierul prezidențial a anunțat că inflația este la un nivel record in acest moment. Inflația vine ca o notă de plată la cheltuielile din pandemie, alături de măsurile adoptate în acea perioadă. În ultimii doi ani, autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri care nu erau neapărat sustenabile din punct de vedere economic, relatează Realitatea PLUS.
„Persistența inflației înalte, aflată la peste 15% și în luna august, precum și costurile sociale aferente complică și mai mult ecuația deciziei de politică economică. Trebuie să știm, însă, că rezultatele așteptate în economie nu pot apărea peste noapte, ci doar în timp și în funcție de consensul politicilor economice. (...) Contextul global este dominat de rate persistente ale inflației, amplificate de criza energetică și de explozia prețurilor la materii prime. (...) Inflația actuală a debutat în 2021. (...) Mare parte din inflația globală constituie, de fapt, nota de plată a măsurilor monetare și bugetare din pandemie, la care se adaugă, în plan regional, spirala inflaționistă a războiului și a crizei energetice”, a declarat consilierul prezidențial la Forumul Forbes 2022, potrivit relatării de pe blogul său.
Consilierul președintelui Iohannis mai atrage atenția că în primele 7 luni din acest an deficitul bugetar a crescut cu 60% comparativ cu anul trecut, iar creșterea economică, mare, de 5%, este totuși fragilă. Creșterea economică se bazează pe consum in proportie de 7-8%, constant. Nu același lucru se poate spune despre investițiile din România în ultimii doi ani, potrivit Realitatea PLUS.
„În cazul României, creșterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă o performanță peste așteptări, care prefigurează depășirea prognozei de creștere economică anuală de 3,5%. Trebuie subliniată, în acest sens, dinamica sporită a sectorului serviciilor, cu o creștere de peste 8% și 9% pe primele două trimestre, în timp ce industria, însă, continuă să evolueze în teritoriu negativ. Principalul motor al creșterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susținut, de 7% și 8% pe primele două trimestre ale anului. Nu la fel stau lucrurile și în privința investițiilor. De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini. Este însă îmbucurătoare menținerea apetitului investițional extern, demonstrat de creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reușesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe – probabil cea mai serioasă vulnerabilitate macroeconomică din prezent”, potrivit consilierului prezidențial pe probleme economice.
„Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% față de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro în plus față de 2021”, a mai argumentat consilierul prezidențial.
Un alt semnal de alarmă tras dinspre Cotroceni e legat de datoria publică. În anii pandemiei, datoria publică a României a crescut cel mai mult în anii de pandemie, raportat la celelalte țări membre UE. Dacă în 2019, datoria publică era de 34% din PIB, în prezent este de aproape jumătate din PIB - 50%.
„Aceste evoluții ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creșterii economice și atrag atenția asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu probleme structurale mai vechi, și este suficient să ne reamintim că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situație a finanțelor publice, consemnând în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate și pro-ciclice ale guvernelor anterioare”, a concluzionat Cosmin Marinescu.
