Revendicat, fără argumente convingătoare pentru cei care cunosc istoria Uzinei de la Mioveni, de către fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa, care, în 1990, se autointitula „ţarul industiei auto româneşti” şi declara că i s-ar datora aducera în ţară a licenţei Renault, proiectul Dacia, demarat în urmă cu aproape o jumătate de secol, este considerat de majoritatea românilor una dintre cele mai inspirate decizii ale lui Nicolae Ceauşescu.
Fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8 a început imediat după semnarea unui contract între Renault şi statul român, în 1968, la doi ani de la punerea bazelor Uzinei de Automobile Mioveni (1966). Oficial, primul vehicul fabricat în România a ieşit de pe liniile de montaj pe 20 august 1968. Momentul festiv care a urmat l-a avut, evident, în centrul atenţiei, pe Nicolae Ceauşescu – Preşedintele Republicii Socialiste România.
„Fabricarea primului automobil Dacia, în 1968, a însemnat un eveniment naţional bine gândit, aşteptat cu sufletul la gură de toată lumea. Nici nu realizam noi, atunci, cum avea să evolueze uzina, gândită, iniţial, doar pentru fabricarea a 50.000 de bucăţi, şi care, iată, astăzi, a ajuns la 350.000 de bucăţi, adică de şapte ori mai mult“, a declarat, pentru „Adevărul“, Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia, martorul evoluţiei uzinei de la Colibaşi ca şef de atelier, inginer-şef , director tehnic şi, pentru mulţi ani (1990-2002),director general al Automobile Dacia.
