Este prima întâlnire între cele două părți după ce țara noastră a fost umilită de autoritățile de la Kiev. Ucraina nu și-a dat acordul să facem verificări și pe canalul Bâstroe, așa cum era înțelegerea, ci doar pe canalul Chilia.
Asta după ce ne-au lăsat câteva zile să stăm la graniță în așteptarea răspunsului. Navele românești au făcut între timp progrese pe Chilia și așteaptă să primească și cealaltă parte a acordului.
Astfel, vineri, 17 martie, trei nave ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” Galați au început măsurătorile pe tronsonul ucrainean al brațului Chilia, în condițiile în care Ucraina nu și-a dat acordul și pentru Canalul Bîstroe, așa cum a cerut România.
Inițial, autorităţile române și ucrainene au stabilit ca experții români să înceapă în 15 martie măsurătorile pe braţele Chilia şi Bîstroe, pentru problema adâncimii dragării și influența asupra mediului.
În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.
Ucraina a făcut din luna februarie lucrări de dragare pe canalul Bîstroe și brațul Chilia al Dunării, însă oficiali din partea română au susținut că lucrările sunt pentru adâncirea și transformarea într-un canal navigabil al Bîstroe într-unul navigabil, pentru o nouă rută exporturilor. În același timp, experți români au avertizat că lucrările afectează grav ecosistemul Deltei Dunării.
Intenția Ucrainei de a draga și pe canalul Chilia pe lângă Bîstroe nu este nouă ci datează de un an de zile. Asta arată un studiu pentru construirea unui terminal ca să fie transportate cerealele lângă portul Ismail, pe brațul dintre România și Ucraina. Potrivit datelor, Ucraina ar dori dublarea adâncimii brațului, până la 8 metri, pe lângă brațul Chilia, lung de 111 km, considerat „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, prin hotărârea guvernului de la Kiev.
