Primele date ale studiului făcut de echipa condusă de Rolf Marschalek, de la Universitatea Goethe, din Frankfurt, au fost publicate miercuri. Aceștia studiază problema din luna martie, de când au fost înregistrate din ce în ce mai numeroase cazuri și ca urmare mai multe țări au restricționat sau au suspendat atunci vaccinarea cu AstraZeneca. În acea perioadă Johnson&Johnson (Janssen) a observat efecte asemănătoare și a lansat vaccinarea cu serul produs specificând în prospect reacția adversă, chiar dacă era rară.
Cercetătorii au descoperit că formarea cheagurilor de sânge este determinată de transportarea proteinei Spike. Trombozele sunt generate de fapt de modul în care are loc transportul proteinei Spike direct în nucleul celulelor, și nu în lichidul intracelular, așa cum se întâmplă în cazul vaccinurilor pe bază de ARNmesager, Pfizer/BioNTech și Moderna.
Cum sunt provocate trombozele în cazul AstraZeneca și Johnson&Johnson
Rolf Marschalek susține că în cazul AstraZeneca și Janssen, proteinele Spike nu rămân intacte după ce ajung în nucleul celulei. Unele părți ale proteinelor Spike se lipesc unele de altele sau se despart, se divid și creează astfel niște versiuni mutant, care însă nu au capacitatea de a se lipi de membrana celulară, unde se produce procesul de imunizare. Astfel, proteinele mutant formate plutesc și sunt eliminate în corp, declanșând procesele de coagulare observate în cazul a cel puțin o persoană din 100.000.
Vaccinurile ARNmesager transmit mesajul genetic pentru sintetizarea proteinei Spike a virusului direct în lichidul intracelular și nu pătrund deloc în nucleul celulelor, astfel că nu mai apar mutațiile care conduc la formarea cheagurilor de sânge.
Când se află în nucleu pot genera unele probleme, a explicat Marschalek pentru Financial Times.
O astfel de reacție rară de coagulare care a întrerupt vaccinarea cu cele două seruri a fost raportată la 309 dintre cele 33 de milioane de persoane cărora li s-a administrat AstraZeneca în Marea Britanie, provocând 56 de decese. Iar în restul Europei, cel puțin 142 de persoane au prezentat formare de cheaguri de sânge dintre cele 16 milioane care au primit vaccinul AstraZeneca.
Marschalek susține că există o soluție dacă producătorii de vaccinuri pot modifica secvența genică ce codifică proteina spike pentru a preveni divizarea acesteia. Practic, trebuie modificată secvența proteinei Spike, astfel încât aceasta să nu se mai dividă și să ducă la alte mutații.
Johnson&Johnson a luat deja legătura cu laboratorul condus de profesorul Rolf Marschalek pentru a folosi soluția propusă ca să optimizeze vaccinul Janssen.
În cazul vaccinului american, transmiterea mesajului pentru sintetizarea proteinei Spike a condus mai puțin la efectul de „îmbinare”, „lipire” ca la AstraZeneca, astfel că reacțiile adverse de coagulare au fost mult mai rare în comparație cu cele produse de Oxford. În SUA, doar opt dintre cele 7,4 milioane de persoane vaccinate cu Janssen au manifestat reacții adverse de coagulare.
Unii oameni de știință au avertizat că teoria lui ar trebui verificată mai bine și că ar fi nevoie de mai multe dovezi pentru a se demonstra dacă este adevărată. Aceștia spun că lipsesc anumite dovezi care să arate cum se produc trombozele. Pe de altă parte, Marschalek susține că renumitul Institut Paul-Ehrlich ar fi fost surprins de descoperirile echipei sale, pentru că nimeni nu a luat în considerare „problema alipirii”.
