Guvernul României a decis să permită admiterea a 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă în anul 2025, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Această măsură a fost luată în contextul deficitului sever de forță de muncă semnalat constant de angajatori în discuțiile cu autoritățile.
Mihai Constantin a subliniat că acest subiect a fost discutat frecvent în cadrul Consiliului Național Tripartit, o platformă de dialog care se desfășoară regulat sub conducerea prim-ministrului.
„Decizia a fost luată ca urmare a deficitului de forţă de muncă semnalat de angajatori. Acest contingent nu se referă la lucrători români sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European sau ai Comunității Helvetice a Elveției. Se menține cota de aproximativ 100.000, așa cum a fost aprobată și în ultimii trei ani (...). Nu este și obligatoriu ca aceste locuri să fie ocupate, ne arată experiența anilor trecuți, dar acesta este plafonul stabilit pentru anul în curs”, a declarat Constantin, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria.
Statisticile recente indică o situație notabilă pe piața muncii. La 12 decembrie 2024, erau înregistrate 146.387 de contracte individuale de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, dintre care 94.155 erau contracte noi, semnate în cursul anului.
În același timp, cererea pentru anumite profesii rămâne ridicată. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a raportat că, în primele zece luni ale anului 2024, au fost anunțate 543.440 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe cereri s-au înregistrat în domenii precum curieratul, manipularea mărfurilor, construcțiile și liniile de asamblare și montare a pieselor.
„Tocmai pentru compensarea acestui deficit de angajați s-a aprobat și contingentul de astăzi”, a adăugat Mihai Constantin.
Deficitul de personal în diferite domenii devine o provocare semnificativă, iar angajatorii întâmpină dificultăți în a găsi muncitori calificați sau dispuși să ocupe locurile disponibile. Contingentul aprobat reprezintă o soluție temporară pentru a umple aceste lacune, însă este necesară implementarea unor politici pe termen lung care să susțină recalificarea și integrarea forței de muncă interne.
Aceasta nu este o problemă exclusivă a României. Fenomenul deficitului de forță de muncă se manifestă și în alte țări europene, iar soluțiile adoptate implică adesea atragerea de resurse umane din afara Uniunii Europene. Rămâne de văzut, începând cu anul 2025, cât de eficient va fi acest contingent în raport cu cerințele economice reale ale României și cum vor reuși autoritățile să gestioneze integrarea acestor lucrători în condiții echitabile.
Muncitorii străini care vin să lucreze în România provin din diverse regiuni ale lumii, atrași de oportunitățile disponibile pe piața locală. Majoritatea dintre ei vin din Asia, cu țări precum Nepal, Vietnam și Filipine având un număr semnificativ de persoane dornice să își încerce norocul aici. Nepalezii, de exemplu, sunt foarte căutați în domenii precum HoReCa, agricultură și construcții, unde sunt apreciați pentru angajamentul lor. Vietnamezii sunt adesea angajați în construcții și industrie, sectoare în care România resimte cel mai acut deficit de forță de muncă.
De asemenea, muncitorii din Filipine se fac remarcați în sectorul serviciilor, în special în restaurante, hoteluri și în activități de curățenie. Nu lipsesc nici angajații din India și Sri Lanka.
Din Orientul Mijlociu, muncitorii din Turcia, Bangladesh și Pakistan aduc cu ei experiență în construcții, logistică și agricultură. Africa contribuie și ea la acest peisaj, cu un număr mai mic de angajați din țări precum Maroc, Tunisia și Egipt, care își desfășoară activitatea în agricultură, turism și construcții.
