2015 va rămâne în memoria colectivă a europenilor drept anul marilor cifre arabe: zeci de atentate teroriste precedate de strigătul „Allahu Akbar“, sute de oameni seceraţi de armele jihadiste pe plajă, în birouri, pe terase sau în săli de concerte. Sute de mii de refugiaţi care au mărşăluit pe marile bulevarde ale Europei. Bătrânul continent a fost lovit brutal de efectele crizei din Orientul Mijlociu.
Până acum, România a fost ocolită de undele de şoc ale acestui fenomen. Însă viitorul se anunţă tensionat: ţara noastră urmează să primească câteva mii de refugiaţi, în marea lor majoritate musulmani care au fugit din calea războaielor. La Bucureşti s-a schimbat Guvernul, dar proiectul mega-moscheii merge mai departe. Iar prin pieţe, pe Facebook şi pe forumuri se dezvoltă o islamofobie tot mai accentuată. Românii au aflat în ultimele luni că sunt în pericol să fie islamizaţi şi unii dintre ei au ieşit în stradă să spună „Nu!“. Să se opună construirii unei mari moschei la Bucureşti, cu toate că în ţară există peste 80 de lăcaşuri de cult musulmane. Să se opună primirii de refugiaţi, deşi în România ajung anual peste 1.000 de cetăţeni străini, veniţi din zone de conflict să solicite azil politic la noi în ţară.
În isteria islamizării, nimeni n-a mai avut timp să discute despre adevăratele probleme ale comunităţii musulmane care există deja în România. Despre numărul tot mai mare de moschei nerecunoscute oficial, asupra cărora statul aruncă suspiciuni de radicalism, apoi ridică din umeri a neputinţă. Despre legile noastre care permit ridicarea unor lăcaşuri de cult doar cu autorizaţie de la primărie. Despre comunitatea tot mai numeroasă de musulmani veniţi din ţările arabe pe care Muftiatul refuză să o recunoască. Jurnaliştii au intrat în casele şi în geamiile musulmanilor din România pentru a vedea cum trăiesc, cum gândesc şi cât de radicali sunt adepţii islamului de la noi din ţară.
Cultul musulman este unul dintre cele 18 culte recunoscute de statul român. 70.000 de musulmani trăiesc azi în România. Unii au venit în ţara noastră în urmă cu 20-30 de ani, la studii sau să facă afaceri, alţii sunt aici de generaţii întregi (comunitatea istorică formată din turci şi tătari).
În Bucureşti sunt peste 9.000 de musulmani şi o singură moschee recunoscută oficial. Are o capacitate de cel mult 150 de locuri şi un minaret care se ridică dintre blocurile cartierului Pieptănari. Imamul Osman Aziz, român născut în comunitatea musulmană din Dobrogea, slujeşte aici din 1987, când a venit de la Techirghiol şi a găsit o geamie goală. Înainte de căderea comunismului, în afară de câţiva diplomaţi, nu participa nimeni la slujbe, întrucât musulmanii se temeau de interdicţiile regimului.
"Sunt două categorii de musulmani în România: populaţia băştinaşă şi populaţia parvenită, arabii şi turcii. Dar cu toţii avem aceeaşi religie, citim acelaşi Coran, spunem aceeaşi rugăciune" - Demirel Gemaledin, preşedintele Ligii Islamice şi Culturale din România
După Revoluţie, moscheea a început să se umple. Veneau la rugăciune mai ales studenţii arabi înscrişi la facultăţile din România. Mulţi dintre aceştia au rămas aici, şi-au deschis afaceri şi au întemeiat familii. Comunitatea musulmană a devenit tot mai numeroasă şi geamia din Pieptănari n-o mai putea cuprinde. Osman Aziz s-a înfăţişat înaintea autorităţilor şi a cerut teren să mai construiască o moschee: „Mi s-a spus că Imperiul Otoman ar fi avut un protocol cu Ştefan cel Mare. Protocolul spunea că de la Dunăre încoace să nu se facă edificiu cultural islamic. Au spus că treaba asta rămâne valabilă şi n-au cum să ne dea“.
În aceste condiţii, comunitatea musulmană apărută în marile oraşe s-a văzut nevoită să se organizeze singură şi să-şi construiască locuri de rugăciune fără implicarea statului român. În 1994, o parte a musulmanilor din Bucureşti s-au grupat în jurul doctorului Ahmed Mazhar şi au înfiinţat Centrul Cultural Semiluna. A fost un proiect de peste un milion de dolari, sumă care s-a strâns din donaţiile unor oameni de afaceri musulmani şi din finanţări externe (ambasade şi fundaţii din Arabia Saudită, Libia, Egipt şi Emiratele Arabe). Cu aceşti bani s-au ridicat o şcoală şi o grădiniţă pentru copiii din comunitatea arabă şi o moschee cu peste 250 de locuri, situată pe strada Munţii Gurghiului din cartierul Crângaşi.
Citeşte mai multe pe Adevărul.ro.