Născut în 1950, în comuna Pietrari, lângă Râmnicu Vâlcea, Eugen Sârbu a fost un muzician de talie mondială, apreciat pentru sunetul său inconfundabil produs de vioara sa Stradivarius, construită în 1729.
O viață dedicată muzicii
Eugen Sârbu a început să își dezvolte talentul muzical încă de la o vârstă fragedă. La doar 6 ani, a avut prima sa apariție publică, iar debutul internațional a venit în 1960, la Roubaux, în Franța. Pe parcursul carierei sale, a călătorit în jurul lumii de opt ori, susținând concerte în cele mai prestigioase săli de spectacole.
Talentul său remarcabil a fost recunoscut pe plan internațional, fiind menționat alături de George Enescu în Oxford Dictionary of Music. În 1978, Eugen Sârbu a câștigat două dintre cele mai importante competiții de vioară: Concursul Paganini de la Genova și Concursul Internațional Carl Flesch.
Pe lângă numeroasele sale apariții ca solist, Eugen Sârbu a prezentat în primă audiție lucrări de o importanță deosebită. Printre acestea se numără concertul pentru vioară compus de finlandezul Einojuhani Rautavaara, dedicat special lui.
Distincții și onoruri
În 1982, Eugen Sârbu a devenit dirijor și solist al European Master Orchestra, iar în 1995, a fost onorat cu Medalia George Enescu. Doi ani mai târziu, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică din București și a fost numit director onorific al Orchestrei Naționale Radio.
Eugen Sârbu a fost mai mult decât un muzician talentat; a fost un adevărat ambasador al culturii românești pe scenele internaționale. Prin munca și dedicarea sa, a dus numele României în întreaga lume, inspirând generații de violoniști și iubitori de muzică.
Violonistul Eugen Sârbu a murit / Sursa foto - Arhivă