UPDATE 21:57 - Pentru prima dată de la începutul războiului, o delegaţie NATO a venit la Kiev. Şeful Comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, cere aliaţilor un sprijin puternic pentru Ucraina.
Şeful Comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat joi, în timpul unei vizite la Kiev, că aliaţii Ucrainei nu ar trebui să fie prea pesimişti în ceea ce priveşte capacitatea acesteia de a respinge trupele ruseşti, dar a cerut ca pachetele importante de ajutor să fie livrate rapid.
Bauer a condus prima vizită oficială la Kiev a unei delegaţii militare a NATO din februarie 2022, când Rusia a trimis mii de trupe în Ucraina într-o invazie pe mai multe fronturi.
UPDATE 19.00 - Linia frontului din Donețk este „instabilă” din cauza penuriei de muniție de artilerie și lipsei de personal cu care se confrută armata ucrainean, potrivit ministerul britanic al Apărării, potrivit SkyNews.
Acesta a remarcat atacurile rusești în apropierea satelor cheie de la vest de Avdiivka, inclusiv Tonenke, despre care Rusia a susținut că le-a capturat.
Cu toate acestea, Ministerul britanic al Apărării a mai precizat că progresul Rusiei a fost lent, „probabil din cauza pierderilor grele suferite în campania Avdiivka”.
În ciuda acestui fapt, „situația rămâne instabilă”, a precizat ministerul, adăugând că „lipsa de personal și muniție din Ucraina le limitează probabil capacitatea de a ocupa poziții”.
UPDATE 17.00 - Trupele Moscovei au capturat satul Tonenke din estul Ucrainei, la aproximativ 8,5 kilometri vest de Avdiivka, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.
Anterior, joi, Statul Major al armatei ucrainene a declarat că a respins 14 atacuri ale armatei ruse în apropierea a șase sate din estul regiunii Donețk, inclusiv Tonenke.
UPDATE 14:45 - Stoltenberg: În pofida pierderilor suferite în război, Putin nu a renunţat la obiectivul său de război
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că preşedintele rus Vladimir Putin "nu a renunţat la obiectivele sale de război", în pofida "pierderilor semnificative" suferite pe câmpul de luptă, şi a avertizat că Ucraina "rămâne fără muniţie", informează EFE.
"Situaţia pe câmpul de luptă rămâne foarte dificilă. Ucraina se confruntă cu o criză de muniţie, de aceea are nevoie de şi mai mult sprijin şi are nevoie de el acum", a afirmat Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă după întâlnirea cu premierul sloven Robert Golob.
Secretarul general a afirmat de asemenea că, la summitul NATO din iulie de la Washington, ţările membre vor adopta "noi măsuri" pentru a furniza mai multe resurse pentru planurile de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice, precum şi pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina şi a-şi intensifice parteneriatele în întreaga lume.
UPDATE 13:43 - Klaus Iohannis, la Bruxelles: Voi insista pe urgența sprijinului militar pentru Ucraina
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de a participa la Consiliul European de la Bruxelles, că va insista, la acest Summit, pe "urgenţa" acordării de sprijin militar Ucrainei.
"Eu voi insista pe urgenţa sprijinului militar şi pe necesitatea de a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat", a spus Iohannis.
UPDATE 13:22 -Zelenski cere Occidentului sisteme Patriot şi să dea dovadă de ”voinţă politică” în urma unui atac de amploare la Kiev. 31 de rachete ruse, inclusiv Iskander şi Kinjal, vizând capitala, doborâte, 13 răniţi. Cinci răniţi în Belgorod
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere joi Occidentului să aibă ”voinţa politică” de a ajuta Ucraina să înfrunte Rusia, în urma unui atac de amploare joi dimineaţa la Kiev, relatează AFP.
”Această teroare continuă zi şi noapte. Este posibil să i se pună capăt mulţumită unităţii mondiale (...). Acest lucru este întru totul posibil dacă partenerii noştri dau dovadă de o voinţă pollitică suficientă”, declară Volodimir Zelenski într-o postare pe reţele de socializare.
El cere mai ales ”apărare antiaeriană” - sisteme de tip Patriot.
Ucraina a anunţat că a doborât joi, în zori, 31 de rachete ruseşti care vizau Kievul - primul atac de amploare împotriva capitalei ucrainene de la 7 februarie -, după ce Moscova a ameninţat să răzbune bombardamente pe teritoriul rus.
”Toate rachetele au fost doborâte în regiunea Kiev”, anunţă Forţele Aeriene ucrainene, precizând este vorba despre două rachete balistice de tip Iskander şi Kinjal şi 29 de rachete de croazieră, trase de la bordul unor bombardiere strategice.
UPDATE 11:06 - ONU: Rusia îşi consolidează controlul asupra teritoriilor ocupate din Ucraina printr-un "climat de teroare"
Rusia îşi consolidează în mod ilegal controlul asupra teritoriului ucrainean ocupat prin crearea unui "climat de teroare" cu practici precum detenţii arbitrare, omoruri şi tortură, a declarat pentru Reuters şefa misiunii de raportare a ONU trimise în Ucraina.
Vorbind înainte de publicarea unui raport cuprinzător al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina (HRMMU) în teritoriile ocupate de Rusia după invazia la scară largă din 2022, şefa misiunii, Danielle Bell, a declarat că încălcările drepturilor omului de către Rusia în această zonă au fost folosite pentru a îngrozi localnicii şi a-i determina să coopereze.
"Aceste acţiuni combinate de cenzură, supraveghere, opresiune politică, reprimare a libertăţii de exprimare, restricţii de circulaţie au creat un climat de teamă în care Federaţia Rusă poate să demonteze sistematic sistemele ucrainene de guvernare şi de administraţie", a declarat Danielle Bell în interviul pentru Reuters.
UPDATE 10:20 Rusia se pregătește pentru un război pe scară largă cu NATO - Institutul pentru Studiul Războiului
Mai mulți indicatori financiari, economici și militari sugerează că Rusia se pregătește pentru un conflict convențional pe scară largă cu NATO, potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că accentul pus de președintele rus Vladimir Putin pe creșterea capacităților economice și militare ale Rusiei este un indiciu că se pregătește pentru un conflict dincolo de „un război prelungit în Ucraina".
UPDATE 8:58 - Civili ucişi în noi bombardamente în Ucraina şi Rusia
Ucraina şi Rusia au raportat, miercuri, atacuri care au ucis mai mulţi civili de fiecare parte a frontierei lor comune, unde bombardamentele s-au intensificat în ultima vreme, determinându-l pe Vladimir Putin să promită că va asigura "securitatea" în regiunile ruseşti vizate, scrie AFP.
Într-una dintre ele, Belgorod, trei persoane au murit şi patru au fost rănite într-o serie de bombardamente, în special "masive" într-unul dintre cartierele de frontieră, a declarat guvernatorul local Viaceslav Gladkov.
La aproximativ 70 km distanţă, în Ucraina, cel puţin patru persoane au fost ucise şi şapte rănite într-o lovitură rusă la mijlocul zilei asupra Harkovului, al doilea oraş al ţării, a anunţat guvernatorul regional Oleg Sinegubov.
El a avertizat anterior la televiziune că bilanţul victimelor ar putea creşte, deoarece "aproximativ zece persoane ar putea fi prinse în dărâmături", precizând că "potrivit primelor estimări, a fost vorba de o rachetă de croazieră".
UPDATE 7:42 - Rusia atacă Kievul, joi dimineața, cu rachete hipersonice, rachete de croazieră și drone
Autoritățile ucrainene au alarmat populația încă de la miezul nopții, când nouă bombardiere strategice rusești, Tupolev Tu-95, au decolat de la baza Olenia, Murmansk (Marea Barents).
Au urmat lansări de rachete în valuri, primul grup intrând pe teritoriul Ucrainei la ora 3.45 și îndreptându-se spre regiunea Kievului. Alertele aeriene deja sunaseră în capitala ucraineană, autoritățile cerând populației să se adăpostească în subsoluri și buncăre și să nu posteze pe rețelele sociale informații care ar putea ajuta Rusia să își regleze tirul.
Corespondenții străini de la Kiev au transmis că, la ora 5 dimineața, apărarea antiaeriană a intrat în funcțiune, o parte a dronelor sau rachetelor fiind distruse în aer, dar cel puțin două dintre ele au explodat la impact (nu neapărat în țintele vizate). După modelul anterior al atacurilor cu rachete ale Rusiei, mai întâi sunt trimise drone care țin ocupată apărarea antiaeriană, iar apoi urmează valul de rachete de croazieră. Autoritățile militare ucrainene au raportat că, pe lângă acestea din urmă, Rusia a lansat joi dimineața și un număr de rachete hipersonice Kinjal.
UPDATE
"Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va ameninţa cu siguranţă Moldova, România şi Polonia", a avertizat săptămâna trecută preşedintele francez Emmanuel Macron.
Prin urmare, europenii caută o cale de ieşire şi îşi intensifică anunţurile în încercarea de a consolida arsenalul ucrainean, precum şi propria industrie de apărare, în condiţiile în care un ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari este încă blocat în Congresul de la Washington.
La summitul european sunt mai multe idei pe masă. Cei 27 vor discuta un plan de utilizare a profiturilor excepţionale generate de activele ruseşti îngheţate în Europa la scurt timp după invazia Ucrainei, la 24 februarie 2022.
În ultimii doi ani, aceste active, evaluate la peste 200 de miliarde de euro în UE, au generat venituri pe care şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a estimat la peste 3 miliarde de euro pe an.
Ideea este de a folosi cea mai mare parte a acestor venituri pentru a finanţa achiziţiile de arme pentru Kiev.
Sunt luate în considerare şi alte forme "inovatoare" de finanţare. Paisprezece ţări europene, printre care Franţa şi Germania, doresc ca Banca Europeană de Investiţii (BEI) să poată finanţa industria de apărare a UE, ceea ce nu este încă cazul la mai bine de şaizeci de ani de la crearea sa.
Dar timpul este esenţial: de câteva săptămâni, forţele ruseşti recâştigă iniţiativa pe câmpul de luptă împotriva ucrainenilor care duc lipsă de muniţii şi arme.
Rusia, la rândul său, a primit sute de mii de obuze din Coreea de Nord. "Vara va fi decisivă" pentru Ucraina, a avertizat marţi Josep Borrell.
