Când privim unele nuanţe mai "sofisticate", creierul nostru le aşază în categorii de culori pe care le cunoaşte deja. De exemplu, o nuanţă de albastru verzui va fi plasată de mintea unora dintre noi fie în categoria "albastru", fie în "verde", făcând să fie imposibil să ne amintim culoarea exactă.
La fel se întâmplă şi cu o nuanţă de mov-rozaliu, pe care, spun experţii, multe persoane nu şi-o pot aminti exact.
Aceste dificultăţi în perceperea culorilor apar atât la bărbaţi, cât şi la femei. Când vine vorba de recunoaşterea nuanţelor, femeile sunt, într-adevăr, instinctiv mai bune.
Oamenii de ştiinţă cred că această abilitate a femeilor de a distinge culorile s-a transmis de-a lungul generaţiilor. Totul ar fi început din preistorie, când femeile trebuiau să aleagă fructele şi legumele comestibile, sarcină în care distingerea culorilor era importantă.
