Associated Press a prezentat, marți, intr-un amplu material, ce s-a întâmplat în perioada dintre descoperirea genomului viral SARS-CoV-2 şi momentul publicării informaţiilor complete de către statul chinez. Deși cursa pentru identificarea hărții genetice a noului coronavirus a început anul trecut în luna decembrie și au fost obținute repede rezultate, acestea au fost comunicate destul de târziu.
„Autorităţile sanitare au prezentat genomul după ce un laborator chinez a publicat informaţii înainte pe un site, la 11 ianuarie. China a întârziat însă pentru cel puţin două săptămâni pentru a oferi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) detaliile de care avea nevoie”, scrie AP.
Materialul Associated Press se bazează pe note interne, e-mail-uri şi zeci de interviuri.
Înregistrările obţinute de AP arată că oficialii OMS erau îngrijoraţi că Beijingul nu împărtăşeşte suficiente informaţii pentru a putea fi apreciat riscul reprezentat de SARS-CoV-2 și că OMS a fost “ţinută, în mare parte, în întuneric”. AP susține că oficialii OMS au dorit să obţină informaţii suplimentare fără a înfuria autorităţile chineze .
De când a fost decodificat virusul, la 2 ianuarie 2020, şi până când Organizația Mondială a Sănătății a declarat urgenţă globală, pe 30 ianuarie, numărul infecțiilor a crescut de aproape 200 de ori, potrivit datelor Centrului pentru controlul şi prevenirea bolilor din China.
În timpul crizei globale Organizația Mondială a Sănătății a fost aspru criticată.
SUA, prin președintele Donald Trump, au anunţat, vineri, că încetează colaborarea cu organizația Națiunilor Unite.
SUA au acuzat OMS că a luat partea Chinei şi a ascuns dimensiunea enormă a pandemiei. În replica, preşedintele chinez Xi Jinping a spus că Beijingul a oferit mereu informaţii OMS şi lumii în timp util.
La nivel mondial, de la depistarea noului coronavirus în China, la sfârșitul anului 2019, au fost înregistrate peste 6,3 milioane de infecții şi peste 375 de mii de decese, până marți, 2 iunie 2020.
Cronologia tergiversării prezentării rezultatelor SARS-CoV-2 de către China, prezentată de Associated Press:
„DECEMBRIE 2019
Până la 27 decembrie, un laborator Vision Medicals a reuşit să identifice asemănări între genomul noului coronavirus şi cel al agentului patogen responsabil de epidemia SARS. Laboratorul a prezentat informațiile și oficialilor din Wuhan şi Academiei Chineze de Ştiinţe Medicale, potrivit publicaţiei chineze financiare Caixin şi confirmării independente Associated Press.
Pe 30 decembrie, oficialii din domeniul sănătăţii din Wuhan au emis avertizări interne legate de o pneumonie neobişnuită. În aceeaşi zi, expertul Shi Zhengli de la Institutul de Virologie din Wuhan, cel care a identificat originea virusului SARS într-o peşteră cu lilieci, a fost alertat pe tema apariţiei unei noi boli, potrivit unui interviu acordat Scientific American. Aflat la o conferinţă în Shanghai, Shi ar fi luat primul tren spre Wuhan.
Pe 31 decembrie, și directorul chinez CDC, Gao Fu, a trimis o echipă de experţi la Wuhan. Și, tot pe 31 decembrie, OMS ar fi aflat despre primele cazuri de coronavirus de pe o platformă open-source care cercetează informaţii despre focare, mai scrie Associated Press.
IANUARIE 2020
OMS a solicitat oficial mai multe informaţii de pe 1 ianuarie. China a raportat abia două zile mai târziu că au fost 44 de cazuri şi că nu au existat decese. Până la 2 ianuarie, expertul Shi de la Institutul de Virologie din Wuhan a decodificat întregul genom al virusului, potrivit unei notificări postate ulterior pe site-ul institutului.
Associated Press notează că oamenii de ştiinţă sunt de acord că cercetătorii chinezi au detectat şi secvenţiat agentul patogen atunci necunoscut cu o viteză uimitoare. Virologii chinezi au demonstrat în doar câteva zile că ne confruntăm cu un coronavirus nemaivăzut înainte. Ulterior, Tedros Adhanom, directorul general al OMS, a spus că Beijingul a stabilit „un nou standard pentru răspunsul la focar”. Totuşi, nu a avut loc și împărtăşirea informaţiilor dinspre China spre restul lumii.
Pe 3 ianuarie, Comisia Naţională de Sănătate di nChina a emis un aviz confidenţial prin care laboratoarele care deţin probe ale virusului să distrugă eşantioanele sau să le trimită la institute pentru păstrare. le desemnate pentru păstrarea lor. Anunţul, menţionat pentru prima dată de piublicatia financiara Caixin, a interzis şi publicarea datelor despre virus fără aprobarea Guvernului de la Beijing. Ordinul a interzis laboratorului unde Shi a condus cercetarea să prezinte secvenţa genetică descoperită sau să avertizeze asupra potenţialului pericol.
„În cazul în care comunitatea virologilor ar fi funcţionat cu mai multă autonomie... publicul ar fi fost informat despre riscul letal al noului coronavirus cu mult mai devreme”, au comentat Edward Gu, profesor la Universitatea Zhejiang, şi Li Lantian, doctorand la Universitatea Northwestern, într-o lucrare de analiză a focarului COVID-19 publicată în luna martie.
Până la 3 ianuarie, CDC-ul chinez a secvenţiat în mod independent virusul, conform datelor interne analizate de Associated Press. A doua zi, OMS a raportat pe Twitter că au fost demarate investigaţii în cazul unor cazuri neobişnuite de pneumonie în Wuhan şi a spus că va împărtăşi „mai multe detalii pe măsură ce acestea apar”.
Chiar după miezul nopţii, pe 5 ianuarie, un al treilea laborator guvernamental desemnat, al Academiei Chineze de Ştiinţe Medicale, a decodat secvenţa şi a prezentat un raport, convocând toate autorităţile şi specialiştii pentru a obţine rezultate în timp record, potrivit unui interviu acordat presei de stat. Oficialii chinezi nu au anuntat nimic. Timp de aproape două săptămâni, Wuhan nu a raportat nicio infecţie nouă, medicii care au avertizat despre cazurile suspecte fiind atentionati de oficialitatile chineze. Între timp, cercetătorii au descoperit că noul coronavirus folosea o proteină distinctă de vârf pentru a se lega de celulele umane. Proteina neobişnuită şi lipsa de cazuri noi i-au facut pe unii cercetători chinezi CDC să creadă că virusul nu s-ar putea răspândi cu uşurinţă între oameni.
Pe 5 ianuarie, un alt centru din China a identificat secvenţa genetică a coronavirusului . Virologul Zhang Yongzhen a avertizat că noul virus este similar cu SARS şi, cel mai probabil, infecţios. În aceeaşi zi, OMS a spus că, pe baza informaţiilor preliminare din China, nu există nicio dovadă de transmitere semnificativă între oameni şi nu a recomandat nicio măsură specifică pentru călători.
În schimb, pe 6 ianuarie, CDC-ul chinez a ridicat nivelul de urgenţă la al doilea maxim. Însă nivelul crescut de urgenţă a fost păstrat secret, chiar şi faţă de mai mulţi dintre membrii propriului personal.
Până pe 7 ianuarie, o altă echipă de la Universitatea Wuhan a secvenţiat agentul patogen şi a confirmat modelul lui Shi, astfel că era vorba de un nou tip de coronavirus. Datele nu au fost publicate insă din cauza CDC chinez, care le-a contestat.
Pe 8 ianuarie, Wall Street Journal a anunţat că oamenii de ştiinţă au identificat un nou coronavirus în eşantioane de la pacienţi cu pneumonie din Wuhan. Tehnicianul laboratorului a declarat pentru Associated Press că era pentru prima dată când aflau despre descoperirea virusului, din publicaţia respectivă. Dr. Tom Grein a declarat că OMS a fost pus într-o lumină „extrem de proastă” după această dezvăluire. Autorităţile chineze din domeniul sănătăţii nu au publicat nici atunci informaţii esenţiale complete despre contagiozitatea bolii. Până la acea vreme, în toată regiunea apăreau deja numeroase cazuri suspecte.
Pe 9 ianuarie, un bărbat în vârstă de 61 de ani care contractase coronavirusul a murit în Wuhan. A fost primul deces provocat de COVID-19 cunoscut. Cazul însă nu a fost făcut public până pe 11 ianuarie.
Pe 11 ianuarie, o echipă condusă de Dr. Zhang, de la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, a publicat în sfârşit o secvenţă a coronavirusului pe site-ul virologic.org, platformă folosită de cercetători pentru discuții despre agenţi patogeni. CDC a inchis laboratorul medicului o zi mai târziu. Ulterior, CDC-ul chinez, Institutul de Virologie din Wuhan şi Academia Chineză de Ştiinţe Medicale s-au grăbit să-și publice rezultatele, pentru a aduna datele despre pacienţi şi a le trimite pentu aprobare la Comisia Naţională de Sănătate.
Pe 12 ianuarie, cele trei laboratoare din China au publicat în sfârşit secvenţele genetice pe GISAID, platformă pentru oamenii de ştiinţă.
Trecuseră mai bine de două săptămâni de când Vision Medicals decodase o secvenţă parţială şi mai mult de o săptămână de când cele trei laboratoare guvernamentale aveau toate secventele complete. Aproximativ 600 de persoane au fost infectate în această perioada.
Pe 13 ianuarie, OMS a anunţat că în Thailanda a fost depistat un caz confirmat de coronavirus.
A doua zi, pe 14 ianuarie, într-o teleconferinţă confidenţială, oficialul chinez din domeniul sănătăţii a ordonat ţării să se pregătească pentru o pandemie, numind focarul „cea mai severă provocare de la SARS, în 2003”. Personalul medical din toată ţara a început procedurile de screening, izolare şi testare, scrie Associated Press. În același timp, oficialii chinezi susţineau că şansele de transmitere de la om la om a coronavirusului sunt foarte scăzute.
Pe 20 ianuarie, liderul unei echipe de experţi care s-a întors din Wuhan, renumitul medic infecţionist Zhong Nanshan, a declarat public, pentru prima dată, că noul virus se răspândeşte între oameni. Preşedintele chinez Xi Jinping a cerut atunci „publicarea la timp a informaţiilor despre epidemii şi aprofundarea cooperării internaţionale”, mai notează AP. În aceeaşi zi, OMS a trimis o echipă restrânsă la Wuhan, pentru două zile, iar pe 22 ianuarie, a convocat un comitet independent pentru a stabili dacă va declara urgenţă internaţională pentru sănătate. Oficialii chinezi au impus cea mai mare carantină din istoria ţării în Wuhan.
Pe 23 ianuarie, şeful OMS a descris public răspândirea noului coronavirus în China drept „limitată”. După aproape o saptamana, șeful OMS alături de un grup de experţi de top merge la Beijing pentru a se întâlni cu preşedintele Xi şi cu alţi înalţi oficiali chinezi. Într-o informare de presă din 29 ianuarie, Tedros a adus laude Chinei, numind eforturile autorităţilor drept „incredibile”.
O zi mai tarziu, pe 30 ianuarie, Coronavirusul a fost declarat de OMS Urgență internațională pentru sănătate”, încheie AP cronologia celor 35 de zile de amânare a primelor măsuri luate în lupta cu noul coronavirus, din cauza tergiversării Chinei de a publica informații despre pericolul noului coronavirus și, implicit, a întârzierii declanșării urgenței sanitare la nivel mondial.
