Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut, informează Mediafax.
Cifrele au fost sustinute de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, intr-o interventie la un post de televiziune, unde, insa, liderii confederatiilor sindicale, aflati in studiou, au aratat ca, prin acest proiect, Guvernul isi demonstreaza incompetenta si faptul ca nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat.
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunta recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului.
La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.
Master planul pe Transporturi, corectat cu pixul roşu de Comisia Europeană
Comisia Europeană a recomandat României să încheie contracte de performanţă cu CNADNR, CFR, precum şi cu operatorii din zona de transport naval, după ce a studiat varianta actuală a Master Planului General de Transport.
"Ministerul Transporturilor va elabora un plan de măsuri pentru încheierea contractelor de performanţă cu beneficiarii", potrivit unui comunicat transmis de minister.
Printre celelalte observaţii ale Comisiei Europene se numără şi recomandarea de utilizare a scenariului bazat pe performanţă economică şi apartenenţa la reţeaua europeană de transport TEN-T în prioritizarea proiectelor incluse în Master Plan, precum şi faptul că împrumutul de 7,3 miliarde de euro pe care statul român vrea să îl facă pentru a finanţa o parte din proiecte trebuie să se încadreze în angajamentele pe care România le are în privinţa deficitului bugetar.
"Pentru respectarea acestei condiţionalităţi, este nevoie de o serie de măsuri suplimentare care se referă la suplimentarea spaţiului fiscal alocat pentru infrastructura de transport, precum şi utilizarea ajustorului de deficit bugetar", precizează Ministerul Transporturilor.
Totodată, Comisia Europeană a subliniat că pentru lucrările de reabilitare, modernizare şi extindere a liniilor de cale ferată, este necesară respectarea cerinţelor de viteză de 160 km/h, solicitând şi implementarea unor măsuri de reformă feroviară. Mai multe pe zf.ro.
