Monumentul va fi amplasat lângă altarul bisericii de jos construită, potrivit Mitropoliei Olteniei, în perioada comunistă, "din neascultare şi încălcarea blestemului Sfântului Calinic".
„Această lucrare de dimensiune monumentală va fi executată şi aşezată în locul în care Sfântul Ierarh Calinic a oprit intrarea părţii femeieşti pentru a nu fi sminteală vieţuitorilor Sf Mănăstiri Frăsinei. Astfel, liniştea care se va coborî asupra acestei Sfinte Ctitorii va repune în rânduiala Mănăstirii Frăsinei dorinţa Sfântului Ierarh Calinic de a avea această ţară o adevărată lavră monastică athonită în care ascultarea, sărăcia şi castitatea (voturile monahale) să dăinuiască în trupurile şi sufletele celor care au fost chemaţi să aleagă în această viaţă pământească iubirea în Hristos, Mântuitorul nostru Cel viu şi veşnic!", a transmis Mitropolia Olteniei.
Mitropolitul Irineu al Olteniei, arhiepiscop al Craiovei, a fost prezent, în urmă cu o săptămână, în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic, relatează agerpres.ro.
Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire şi o lămurire canonică a "Legământului" Sfântului Ierarh Calinic, "întărit din dragoste şi grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume".
„A fost elaborat un document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici. În baza \"Legământului\" statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit să se respecte vechile rânduieli athonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii. Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât \"piatra de legământ cu blestem\" a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată \"în condiţii de constrângere comunist-atee\", \" blestemul\" (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinţii şi fraţii din mănăstire să nu coboare şi să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme", a anunţat Mitropolia Olteniei.
Povestea neștiută a „blestemului de la Frăsinei” - Ce a lăsat cu limbă de moarte Sfântul Calinic acum 150 de ani, la Athosul României
„Blestemul de la Frăsinei”, aruncat de Sfântul Calinic
Sfântul Calinic a oprit intrarea femeilor în mănăstire, așezând în acest scop în anul 1867 o piatră de legământ la circa doi kilometri de mănăstire, unde astăzi se află o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor.
_9d31edaae1.jpg)
Pe piatra de legământ sunt gravate în litere chirilice atât binecuvântari pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme pentru cele ce-l vor încălca.
Conținutul scrierii de pe piatră de legământ: "Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, garbavia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867", mai scrie crestinortodox.ro.
Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire şi o lămurire canonică a "Legământului" Sfântului Ierarh Calinic, "întărit din dragoste şi grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume".
"Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufleteşte de părinţii duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obştii monahale din Frăsinei (arhim Ioanichie Popescu, arhim Ioachim Popa, ierom Ilarion Dulca şi ierom Victorin Şerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistriţa Vâlceană, pentru a săvârşi acolo Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfântului Maslu, precum şi rugăciuni de dezlegare", a spus mitropolitul Olteniei.
Potrivit unor surse bisericeşti, arhimandritul Efrem, stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, le-a transmis monahilor de la Mănăstirea Frăsinei, prin arhim Ioanichie, fostul stareţ al mănăstirii, "să păstreze rânduiala aşa cum a pus-o mitropolitul Olteniei".
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis, în urmă cu o săptămână, că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună", pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever şi anacronic" din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.
Reacţia lui Bănescu a venit după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe locul \"blestemat\" de Sfântul Ierarh Calinic, reamintește agerpres.ro.
