„Salut decizia României de a înfiinţa acest centru. Este o decizie utilă şi necesară. Mă bucur de asemenea că acest centru internaţional nu este oferit exclusiv relaţiei cu NATO, ci acestui parteneriat strategic indispensabil între NATO şi UE. În urmă cu câteva luni, secretarul general Jens Stoltenberg a avut o întâlnire în premieră cu Colegiul Comisarilor, la invitaţia preşedintei Ursula von der Leyen. Printre temele pe care le-am identificat şi de care mă ocup în mod specific, la nivelul alianţei, în relaţia NATO-UE, subiectul rezilienţei figurează pe primul loc. De aceea, acest centru are vocaţia, menirea şi utilitatea, eficacitatea de a furniza expertiză, de a genera idei, de a lucra cu mediul privat şi neguvernamental şi de putea crea un sistem în care rezilienţa la nivel de societate să fie întărită", a precizat Geoană în cadrul ceremoniei de inaugurare a sediului E-ARC, în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Florin Cîțu, ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, precum și a vicepreședintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovici.
Despre obligarea de către Belarus a unui avion civil să aterizeze forţat, Mircea Geoană a declarat că este un gest care "poate fi introdus în categoria pirateriei la nivel de stat".
„Apelăm şi pe această cale la eliberarea imediată a lui Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega, ca şi a celor foarte mulţi prizonieri politici din Belarus. De asemenea, facem un apel către autorităţile din Belarus să demonstreze respect deplin pentru drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul la liberă exprimare, inclusiv la dreptul fundamental de a putea protesta paşnic pentru cauzele pe care cetăţenii din Belarus le îmbrăţişează", a anunțat Geoană.
„Această aterizare forţată a unui avion civil, cu pasageri civili, de către Belarus a pus în pericol vieţile pasagerilor şi a echipajului, acest act este inacceptabil şi violează în modul cel mai serios toate normele care guvernează aviaţia civilă. Acest gest poate fi introdus în categoria pirateriei la nivel de stat. Este un incident care ne arată modul în care regimul de la Minsk se opune principiilor şi drepturilor democratice fundamentale", a declarat, luni, Mircea Geoană.
El a adăugat că NATO a salutat public, inclusiv secretarul general, deciziile pe care Uniunea Europeană le-a adoptat cu privire la acest incident.
„Uniunea Europeană are la dispoziţie instrumente diversificate, inclusiv de tipul sancţiunilor economice, NATO nu are acest tip de instrumente şi de aceea sunt în favoarea unei anchete internaţionale care să aducă întreagă lumină şi transparenţă în jurul acestui incident. De asemenea, apelăm şi pe această cale la eliberarea imediată a lui Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega, ca şi a celor foarte mulţi prizonieri politici din Belarus. De asemenea, facem un apel către autorităţile din Belarus să demonstreze respect deplin pentru drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul la liberă exprimare, inclusiv la dreptul fundamental de a putea protesta paşnic pentru cauzele pe care cetăţenii din Belarus le îmbrăţişează. Este pentru poporul din Belarus să-şi aleagă calea şi drumul de urmat în viitor, dar toţi aliaţii NATO susţin şi susţinem un Belarus suveran şi independent, de aceea din punct de vedere al limbajului folosit de către NATO în comunicatul oficial al Consiliului Nord-Atlantic această condamnare este neechivocă, fermă şi fără nicio urmă de ambiguitate", a subliniat Geoană, luni, la inaugurarea Centrului NATO pentru Reziliență E-RC.
Reamintim că duminică, 23 mai, Belarusul a obligat un avion aparţinând companiei aeriene irlandeze low-cost Ryanair, care asigura o legătură de la Atena la Vilnius, să aterizeze la Minsk, invocând o alertă cu bombă. În final, după coborârea tuturor pasagerilor, jurnalistul disident belarus Roman Protasevici şi partenera sa rusoaică Sofia Sapega au fost arestaţi.
Au urmat mai multe sancțiuni impuse Belarus, culminând într-o primă măsură dură cu interzicerea intrării în spațiul aerian european a aeronavelor companiei naționale bieloruse Belavia.
Uniunea Europeană, dintre ale cărei state membre 22 sunt şi membre NATO, a decis să interzică intrarea în spaţiul aerian european a aeronavelor companiilor din Belarus şi a recomandat companiilor aeriene europene să evite spaţiul aerian belarus.
Liderii europeni au cerut și sancţiuni economice - sectoriale - vizând regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. Mai mulți ministri de Externe ai UE au declarat că sancțiunile vor viza, cel mai probabil, sectoarele potasei (ingrășământ - n.red.) și petrolului și al tranzacțiilor financiare. O decizie în acest sens este așteptată pe 21 iunie, la reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor UE, la Luxemburg.
