"Dacă ne referim strict la Strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, bineînţeles că acest document extrem de ambiţios aliniază şi România în traiectoria acelor state care au ales să devină neutre din punct de vedere climatic până în anul 2050. Iar acest lucru bineînţeles că presupune nişte etape intermediare, la fel cum presupune nişte costuri, la fel cum presupune o modificare a modului în care, poate, fiecare dintre noi ne trăim viaţa zi de zi. Putem să observăm deja că, în anumite sectoare, România are un progres înregistrat destul de pozitiv, la fel cum există alte sectoare unde, raportându-ne la emisiile anilor '90, stăm mai prost. Ca să intru şi în nişte cifre mai concrete, în sectorul industrial aproape că ne-am atins ţinta. Avem deja 71% mai puţine emisii. Însă, dacă ne uităm la sectorul de transporturi şi, pe bună dreptate acest sector a crescut, sau dacă ne uităm la sectorul rezidenţial, observăm că avem acolo mai curând un progres negativ, dacă pot să-l numesc aşa, şi mai mult de recuperat până în anul 2050", a spus Fechet la ZF Power Summit.
El a adăugat că va trebui nu doar să ne schimbăm modul de viaţă, dar întregul proces de decarbonizare - că este vorba despre sectorul energiei, despre transporturi, agricultură sau despre deşeuri - va presupune nişte costuri.
"Iar atunci când ne referim la cei care vor suporta aceste costuri, dincolo de liniile de finanţare pe care le avem deja la îndemână, bineînţeles că trebuie să ne referim şi la capitalul privat şi la modul în care vom reuşi să partajăm acest efort, pentru că nu ne dorim doar o planetă mai puţin poluată sau un mediu mai curat în care să trăim, dar ne dorim în acelaşi timp să avem o economie puternică, să avem o economie rezilientă, să avem acces la tehnologii, la capital şi să generăm totodată locuri de muncă", a subliniat ministrul Mediului.
Acesta a vorbit despre "eforturile" pe care le face Ministerul Mediului, încercând "cu bugetul limitat" pe care îl are la dispoziţie, să pună umărul la tot acest efort şi a menţionat programele importante, precum Casa Verde, bani pentru eficientizarea iluminatului public, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice etc.
Ministrul Mediului a reiterat că anul acesta Programul Casa Verde Fotovoltaice va avea un buget record, de două miliarde de lei, bani care vin din tranzacţionarea certificatelor de gaze cu efect de seră, şi vor fi puşi la dispoziţia cetăţenilor pentru a-şi instala panouri fotovoltaice pe acoperişuri.
"Asta nu va însemna doar un impact de mediu, dar va însemna totodată facturi mai mici pentru acei cetăţeni care aleg să devină prosumatori. Cele două miliarde despre care vorbesc se adaugă celor aproape două miliarde de anul trecut, 1,75 miliarde lei suma exactă", a spus Fechet.
El a mai menţionat că ministerul încearcă să vină în întâmpinarea autorităţilor locale cu o serie de proiecte, cu bani pentru eficientizarea iluminatului public, deoarece încă există primării care folosesc lămpi cu sodiu, cu mercur, lămpi specifice vechilor tehnologii, care sunt mari consumatoare de curent electric.
"Venim în întâmpinarea autorităţilor locale şi le punem la dispoziţie sume pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, la fel cum, şi în ceea ce priveşte cetăţenii, ne facem în fiecare zi calcule la minister pentru a vedea cum putem economisi energie, cum putem să pierdem mai puţină energie. Şi aici bineînţeles că ne adresăm lor chiar şi prin programe, noi le-aş numi, respectiv acele programe prin care încercăm să eficientizăm sursele de încălzire din cele 3,5 milioane de gospodării din România care încă folosesc lemnul de foc ca sursă de încălzire iarna. Dacă ne uităm la randamentul echipamentelor de încălzire, statistic vorbind, în aceste milioane de gospodării avem un randament de 20-25%, din ceea ce spun specialiştii, iar astăzi există tehnologii care să permită chiar şi 80% randament pentru sursele de încălzire", a explicat Mircea Fechet.
Pe de altă parte, ministrul a mai afirmat că toate cifrele demonstrează că economia poate fi decarbonizată şi în acelaşi timp să avem creştere economică.
"Am demonstrat-o şi noi, în România, au demonstrat-o şi alte state şi motivul pentru care noi am pierdut mare parte a economiei comuniste, şi sper să nu greşesc când spun asta, dar motivul nu a ţinut neapărat de eficienţa energetică a acelor capacităţi de producţie. Probabil că motivele pentru care parte din acele facilităţi industriale au ajuns la fier vechi au fost mult mai complicate. Însă, dacă ne referim la mecanismul de ajustare a carbonului la graniţă, dacă ne referim la fondurile care ar trebui puse la dispoziţia economiei pentru a ajuta tranziţia către o industrie decarbonizată, este cert că va trebui să avem acces la tehnologii şi personal. Dar cred că avem nevoie de tehnologii şi cred că avem nevoie de sprijin guvernamental", a explicat ministrul Mediului.
El a atras atenţia că această tranziţie va costa foarte mulţi bani, cifrele referindu-se mereu la ordinul miliardelor de euro, şi a subliniat că, în opinia sa, statul ar trebui să intervină fie prin instrumente financiare, fie prin alte metode.
"Dar, fără îndoială va trebui să existe o aliniere bună între stat şi mediul economic, pentru că, repet, nu ne propunem să reducem amprenta de carbon a României sau să decarbonizăm economia închizând capacităţile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Va trebui ca tot acest proces să devină din ce în ce mai eficient şi cu sprijinul statului", a punctat Fechet.
