Luni, plenul CSM ia în discuţie "punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios în legătură cu sesizările magistraţilor referitoare la Memorandumul privind justiţia, întocmit de asociaţiile profesionale şi cu privire la necesitatea stabilirii şi pregătirii de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei întâlniri cu conducerile instanţelor şi ale parchetelor, precum şi cu conducerile asociaţiilor profesionale, în vederea discutării lui", potrivit datelor afişate pe site-ul instituţiei.
"Faptul că CSM-ul a inclus pe ordinea de zi discutarea Memorandumului este un prim pas spre găsirea de metode practice de implementare a soluţiilor pe care le-am propus în vederea rezolvării problemelor din justiţie, enuntate în acest document programatic", a declarat, pentru Mediafax, Daniela Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).
Memorandumul privind justiţia a fost adoptat până în prezent de 101 instanţe din ţară şi 28 de parchete, altele urmând să decidă în cadrul adunărilor generale dacă se alătură formei de protest.
"Memorandumul are scopul de a readuce în prim planul atenţiei tuturor factorilor decidenţi, spre rezolvare urgentă, problemele reale ale sistemului judiciar. Ele au fost afirmate încă din anul 2009 de întreg sistemul judiciar, inclusiv de Înalta Curte şi CSM. Că ele sunt la fel de acute şi azi, demonstrează ca atenţia aceloraşi factori decidenţi s-a concentrat pe cu totul alte chestiuni, cu consecinţe nefaste pe planul încrederii în justiţie, al calităţii actului de justitie şi, astfel, asupra însuşi drepturilor fundamentale ale cetăţeanului. Atitudinea puterii executive faţă de judecători a devenit revoltătoare, independenţa judecătorilor a fost încălcată prin acte normative adoptate peste noapte. Aşadar, protestul Magistraturii prin adoptarea memorandumului şi prin alte acţiuni este justificat, iar CSM şi Guvernul trebuie sa iasă de urgenţă din starea de pasivitate şi să îşi asume de urgenţă măsuri de implementare a solicitărilor legitime ale judecătorilor şi procurorilor. Autoadministrarea instanţelor prin preluarea bugetului de către ÎCCJ, asumarea concretă a unei strategii de investiţii în sistem pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncăa, înlăturarea urgentă a discriminărilor salariale şi recunoaşterea şi din aceasta perspectivă a rolului esenţial al judecătorului în sistemul statal, adoptarea unor remedii legislative în vederea diminuării încărcării activităţii instanţelor cu cauze repetitive implicând statul, toate acestea sunt măsuri la îndemână chiar pe termen scurt. O atitudine de negare sau minimizare a problemelor din partea CSM, a ministrului Justiţiei şi a Guvernului nu este constructivă şi nu face altceva decât să adâncească nemulţumirile din sistem", a declarat Bogdan Mateescu, preşedinte al Judecătoriei Vâlcea şi candidat pentru funcţia de membru al CSM.
Asociaţia Procurorilor din România şi procurori care nu sunt membri ai asociaţiei susţin solicitările cuprinse în memorandum.
"Justiţia este realizată de judecători cu contribuţia esenţială, directă şi nemijlocită a procurorilor. Preocuparea magistraţilor a fost şi este în mod constant apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea ordinii de drept. În acest context celelalte autorităţi constituţionale trebuie să asigure condiţii optime de funcţionare a justiţiei, o atmosferă de calm, echilibru, dialog transparent şi respect reciproc. Cerem să înceteze atacurile la adresa justiţiei", transmite asociaţia printr-un comunicat de presă.
Şi Uniunea Naţională a Barourilor din România şi-a anunţat sprijinul pentru demersul magistraţilor.
"Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România sprijină demersurile asociaţiilor magistraţilor în vederea asigurării cadrului corespunzător îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie şi a condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar, pentru consacrarea legală, expresă şi precisă a garanţiilor dreptului la apărare şi la respectarea confidenţialităţii relaţiilor avocat-client. Ne exprimăm convingerea că asociaţiile magistraţilor vor sprijini în continuare eforturile organelor profesiei de avocat de a se realiza condiţii corespunzătoare pentru asigurarea respectării dreptului la apărare prin avocat, inclusiv prin raporturi corecte între cei implicaţi în actul de realizare a justiţiei", se arată într-un comunicat afişat pe site-ul instituţiei.
Asociaţiile de magistaţi au discutat problemele recente din justiţie cu experţii Comisiei Europene care de ocupă de evaluarea sistemului judiciar din România, prezentându-le specialiştilor Memorandumul privind justiţia prin care se solicită un set de măsuri pentru un sistem eficient şi de calitate.Un raport scris privind problemele din justiţie va fi trimis Comisiei Europene de asociaţiile profesionale ale magistraţilor în perioada ce urmeaza.
Redăm integral Memorandumul privind justiţia:
Ca urmare:
A nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiţiei din 2009 şi a adăugării unor probleme suplimentare,
A scăderii dramatice a încrederii în justiţie într-un singur an cu 13%,
A viziunii reductive a justiţiei, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupţiei”, eroare preluată şi în MCV,
A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-şi îndeplini efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraţilor, în situaţii precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, criticile aduse de actori importanţi în actul de justiţie, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenţei dintre justiţie şi serviciile de informaţii,
A nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcţiile de conducere şi la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie,
A inexistenţei unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleşi,
A numirilor politice în funcţiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
A subfinanţării sistemului de justiţie, bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g. suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu),
A inexistenţei în multe instanţe si parchete a spaţiilor proprii pentru magistraţi şi personalul auxiliar,
A folosirii în instanţe si parchete de aparaturi uzate fizic şi moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv,
A problemei resurselor umane în continuare acută, în lipsa suplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementării noilor coduri,
A salarizării inechitabile şi discriminatorii dintre magistraţii aflaţi în poziţii similare,
A păstrării instanţelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiţiei, instituţie cu evidentă conotaţie politică,
A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanţe cât şi costuri financiare semnificative pentru stat şi cetăţeni,
A disfuncţionalităţilor create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală,
A supraaglomerării instanţelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluţionare pe dosar de mai puţin de 2 ore, durată absolut insuficientă pentru un act de judecată de calitate),
A problemelor ridicate de modul de acţiune al Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte respectarea independenţei judecătorului în pronunţarea hotărârilor şi unitatea de măsură în acţiune,
A temerii instaurate de Inspecţia Judiciară prin modul arbitrar şi abuziv în care au fost cercetaţi magistraţii cu privire la soluţiile pronunţate,
A mutării actului de judecată din instanţe în spaţiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informaţii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase şi prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluţiile favorabile persoanelor acuzate,
A nesocotirii importanţei dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoaşterii confidenţialităţii client – avocat,
A perpetuării în spaţiul public a unei justiţii primordial represive,
A nerezolvării situaţiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit şi şantajat magistraţi,
A nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situaţia ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor,
A neclarificării de către CSM şi alte instituţii a interferenţei dintre justiţie şi servicii de informaţii, în condiţiile în care justiţia a fost calificata ca fiind “câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicaţii privind modul în care serviciile de informaţii cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum şi faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în funcţiile publice,
Având în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independenţa justiţiei, Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor din România adoptă în intervalul 5 septembrie – 16 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicită respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea următoarelor măsuri:
1. Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul.
2. Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate.
3. Respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare.
4. Garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar.
5. În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia.
6. Proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
7. Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experţilor consultaţi şi a tuturor ONG-urilor şi instituţiilor consultate cu privire la sistemul de justiţie din România.
8. Asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.
9. Preluarea efectivă a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanţelor de către ÎCCJ, aşa cum prevede legea.
10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce priveşte procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituţii.
11. Revizuirea competenţelor Inspecţiei Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenţei magistraţilor şi vicierea actului de justiţie prin exercitarea/declanşarea unor verificări similare controlului judiciar.
12. Asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora.
13. Crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale.
14. Respectarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie în acord cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniştrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislaţiei interne.
15. Garantarea independenţei funcţionale a procurorului, atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti.
16. Relaţia dintre justiţie şi orice altă putere sau instituţie a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze şi să publice toate hotărârile acestei instituţii care au efect asupra activităţii procurorilor sau judecătorilor.
17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii.
