"E adevărat, că de-a lungul timpului, ne-am creat această birocraţie, iar regulamentele Comisiei Europene sunt mult mai permisive decât ce avem noi. De la preluarea mandatului, am încercat progresiv să eliminăm partea aceasta de birocraţie. O primă măsură a fost cea legată de digitalizare, astfel încât cel puţin drumurile pe care beneficiarii le făceau pentru semnarea contractelor de finanţare să nu se mai facă. Astăzi, se semnează de la birou. Procesul de simplificare va continua cu a doua etapă care va ţine de procesul de verificare a achiziţiilor publice şi care fi complet digitalizat. În premieră, anunţ un viitor Cod al fondurilor europene care va unifica regulile pe care le are fiecare program operaţional în ceea ce priveşte evaluarea, contractarea, monitorizarea, implementarea proiectelor. Vom încerca să creionăm reguli simple în favoarea beneficiarilor, dar comune pentru programele operaţionale, astfel încât procesul de debirocratizare şi simplificare să poată fi dus la bun sfârşit. Este o condiţie de bun simţ să putem avea un sistem de management al fondurilor europene foarte accesibil pentru toţi beneficiarii şi să ne îndreptăm mai mult atenţia spre beneficiar şi spre implementarea proiectelor", a subliniat ministrul de resort.
Conform oficialului, la momentul actual, autorităţile române au elaborat draftul de Acord de parteneriat pe Politica de Coeziune aferentă perioadei 2021 - 2027, iar strategia va fi publicată spre consultare publică în perioada 1-15 iulie.
"Pentru următoarea perioadă de programare, suntem în etapa în care avem draftul la Acordul de parteneriat pe Politica de Coeziune aferentă perioadei 2021 - 2027. Am alocat fonduri pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, astfel încât să eliminăm greşelile din trecut în ceea ce înseamnă întârzieri în implementarea programelor operaţionale şi să putem da startul noii perioade de programare cu implementarea de proiecte. Pe de o parte, discutăm de strategia care, în următoarea perioadă, va fi pusă în dezbatere publică între 1 şi 15 iulie, iar, pe ceea ce înseamnă partea de proiecte, sper ca România în prima parte a anului viitor sau cel târziu în a doua parte să aibă primele proiecte de infrastructură pregătite, încât să depăşim handicapul pe care l-am avut în accesarea de fonduri de-a lungul timpului", a spus Marcel Boloş.
Acesta a remarcat că procesul de absorbţie a banilor europeni are un parcurs destul de greoi în România, iar capacitatea de implementare a proiectelor este destul de slabă, "dar vina, oarecum, în parte, ne aparţine, deoarece am pierdut timp preţios în perioadele de programare".
"Procesul acesta de absorbţie a banilor europeni pentru România are un parcurs destul de greoi, dar vina aceasta, oarecum, în parte ne aparţine, deoarece am pierdut timp preţios în perioadele de programare. Spre exemplu, dacă o perioadă de programare, cum ar fi cea actuală, a început în 2014, România a început negocierile pentru accesarea de bani abia în 2015 - 2016, deci, cu 2-3 ani mai târziu. După finalizarea procesului de negociere a început procesul de acreditare al Autorităţilor de Management şi în 2016 nu aveam nici măcar un euro absorbit. Aceasta este o cauză, dar nu singura pentru acest parcurs greoi pe care îl avem pe zona fondurilor europene. La ea se mai adaugă capacitatea de implementare destul de slabă a marilor beneficiari de fonduri şi mă refer aici la zona proiectelor de infrastructură, care sunt aşteptate de toată ţara românească. Din acest punct de vedere, sarcina noastră deloc simplă este ca să căutăm acele soluţii pe care le avem la îndemână pentru ca această capacitate de implementare a marilor beneficiari de fonduri (CNAIR, CFR, Metrorex), inclusiv cei din zona transportului naval, să absoarbă fonduri, dar şi să implementeze proiecte în timp relativ scurt sau rezonabil, astfel încât să ne putem îndrepta spre ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură, dar şi de revigorare a mediului economic", a precizat Boloş.
Repornirea economiei României, soluţii imediate la problemele momentului şi programul guvernamental vs propunerile mediului de afaceri sunt doar câteva dintre temele dezbaterii online "Upgrade Romania - Investiţiile, motorul de pornire a economiei", organizată vineri, potrivit AGERPRES.
