„Prima mea dorință a fost ca această instituție să lucreze după lege, să nu ne fie frică. Ne e frică, domnule, și colegilor mei le este”, spunea căpitanul SRI Constantin Bucur la o emisiune TV din 1998.”
Constantin Bucur a fost primul ofițer SRI care a vorbit despre acțiunile ilegale ale Serviciului secret din care făcea parte. Pe 13 mai 1996, căpitanul ieșea în fața românilor, cu teancuri de dosare și zeci de înregistrări, ca să dezvăluie că, sub conducerea lui Virgil Măgureanu, SRI intercepta convorbirile private ale ziariştilor incomozi, ale oamenilor de afaceri și ale politicienilor.
Constantin Bucur: Am acuzat Serviciul Român de Informații că face poliție politică , nu că face interceptări legale sau ilegale, pentru că eu nu știam în acel moment că sunt ilegale sau nu.
Bucur povestea atunci, cum, de la vârf, ofițerii primeau ordine clare pe cine să supravegheze și pentru câtă vreme. La el ajunsese dispoziția să asculte mai mulți jurnaliști, oameni de afaceri, lideri ai partidelor de opoziție, dar și reprezentanți ai Casei Regale.
Constantin Bucur: Cum a apărut în ziarul Ziua Iliescu KGB, în seara aia eram de serviciu. 5 posturi telefonice de la ziar erau ascultate. ”
SURSA: Extras din mesajul pe care cpt.(r) Constantin Bucur l-a adresat Președintelui Tribunalului Militar în 1998: "A acuzat Roșca Stănescu pe Iliescu KGB – imediat am instalat și interceptat 5-6 telefoane la „Ziua”.
SURSA: Extras din mesajul pe care cpt.(r) Constantin Bucur l-a adresat Președintelui Tribunalului Militar în 1998: "Venea Regele – ascultam regaliștii: Mircea Ciobanu, Simina Mezincescu. "
SURSA: Extras din mesajul pe care cpt.(r) Constantin Bucur l-a adresat Președintelui Tribunalului Militar în 1998: "A acuzat Academia Cațavencu pe Iliescu – am interceptat Mircea Toma. "
SURSA: Extras din mesajul pe care cpt.(r) Constantin Bucur l-a adresat Președintelui Tribunalului Militar în 1998: "L-a acuzat Corneliu Vadim Tudor pe Măgureanu – am interceptat 6 telefoane „Romania Mare”.
Erau câteva exemple de persoane despre care ofițerul Bucur spunea că erau supravegheate ilegal. Căpitanul SRI a vorbit atunci despre legături dubioase între directorul SRI, Virgil Măgureanu, și Ion Iliescu, președintele țării la acea vreme.
Constantin Bucur: Singurul criteriu valabil pentru domnul Măgureanu era să asculte opozanții. Cel care nu ieșea din front și nu-I convenea ceea ce făcea puterea, domnul Iliescu. Tandemul era foarte strâns.
Odată pornit tăvălugul dezvăluirilor, împotriva căpitanului se ascuțeau cuțitele. A fost dat afară din SRI și trecut în rezervă cu o pensie de mizerie.
Constantin Bucur: Dosarul meu este făcut de Securitate, nu de procuratură. Se poate verifica, SRI-ul mi-a făcut dosarul.
După doi ani de procese, în 1998, căpitanul Bucur era condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru încălcarea Legii siguranței naționale și pentru furt, culegere si transmitere, respectiv divulgare sau folosire de informatii cu caracter secret. Sentința venea după ce se dovedise că interceptările fuseseră făcute ilegal, adică fără mandat de la procuror.
Vasile Manea Drăgulin, fost procuror: Eu nu-mi amintesc să fi dat, să fi fost mandate.
Ofițerul și-a căutat dreptatea până în ultima clipă a vieții. La 4 ani de la moartea sa, în martie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat și a stabilit că SRI trebuie să plătească familiei pensia meritată.
Asta după ce Constantin Bucur câștigase și un proces împotriva SRI deschis la CEDO. Mai bine de 16 ani, căpitanul a trăit modest, cu o pensie redusă la 500 de lei. Astăzi, văduva lui Bucur așteaptă ca statul român să aplice hotărârea instanțelor și să vireze banii care se cuvin familiei după moartea soțului persecutat. La sfârșitul anului trecut, Emilia Bucur a făcut publică o scrisoare, în care a inclus mesajul post-mortem al soțului.
Scrisoare deschisă, adresată poporului român de Emilia Bucur – văduva căpitanului Bucur Constantin
”În urma celor 24 de ani de rezistență, de încredere în dreptate și adevăr, de răbdare, credință – lăsate mie moștenire de soțul meu, cpt.(r) Bucur Constantin, dar nu în cele de urmă de Iubirea lui pentru lucrătorii de informații și pentru instituția vitală a statului român, Serviciul Roman de Informatii, despre care declara post-mortem:
" Iubesc această instituție ca și pe copiii mei, dacă nu chiar mai mult!
Nu transformați elita apărării Statului Roman într-o Cenușăreasă cu mult mai hulită decât Securitatea lui Ceausescu. Iubirea de țară este cel mai frumos lucru pe care noi, ofițerii de informații, îl avem în viață!”
Transmit un mesaj de mulțumire către toți românii cunoscuți și necunoscuți care au crezut în demersul căpitanului Bucur Constantin și care ne-au îmbărbătat fetele, spunându-le: „Sa fiți mândre de tatăl vostru!”
