"Grecia este un pericol mare şi trebuie avut în vedere şi de către noi, de România. Noi, la BNR, deja l-am luat în considerare. Sperăm să nu se întâmple şi nu cred că se va întâmpla, dar, ca orice instituţie serioasă, suntem pregătiţi", a declarat miercuri Isărescu în conferinţa de presă susţintă după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.
Isărescu a punctat în mai multe rânduri că banca centrală dispune de o paletă largă de instrumente de intervenţie comparativ cu alte bănci centrale, pornind de la dobânda încă ridicată comparativ cu ratele din regiune, la rezervele minime obligatorii şi cursul de schimb, unde BNR aplică un regim de flotare controlată.
În ceea ce priveşte o eventuală contaminare a sistemului bancar, şeful băncii centrale susţine că aceasta ar fi limitată, fiind vorba de bănci româneşti cu capital grecesc, autorizate şi supravegheate de BNR, şi nu de bănci greceşti.
Isărescu recunoaşte că ar exista un impact al unei situaţii dificile din Grecia în situaţia băncilor româneşti cu capital grecesc, dar ar fi mult diminuat faţă de situaţia în care aceste instituţii ar fi sucursale.
"Care este dependenţa faţă de banca-mamă. Domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR - n.r.) dacă vede o deteriorare a indicatorilor de solvabilitate, pune mâna pe telefon şi sună acţionarii (...) Sunt bănci româneşti, autorizate în întregime de BNR, supravegheate de BNR (...) În cazul băncilor greceşti am văzut un comporatament exemplar şi din partea acţionarilor, şi a managementului şi a direcţiei de supraveghere din Grecia", a arătat Isărescu.
Printre marile necunoscute ale acestui an, Isărescu a enumerat şi situaţia zonei euro, unde inflaţia a trecut în teritoriul negativ, fără a fi încă evidentă intrarea într-o etapă deflaţionistă, iar banca centrală analizează impactul unor noi măsuri de relaxare monetară.