"Sunt niste lucruri care au facut parte din spatele cortinei. Actiuni speciale. Nu se intra pe geam in NATO. In 96-97, cand ne-am apropiat cel mai mult de intrarea NATO, au fost niste discutii de o duritate extraordinara. Nu trebuia Romania sa intre in NATO, desi noi reusisem sa convingem", a marturist fostul sef al SIE, in cadrul emsiunii moderate de Anca Alexandrescu.
Legat de afirmatia fostului director al SIE, Cătălin Harnagea, potrivit careia intrarea Romaniei in NATO nu este meritul lui Talpes, acesta din urma a raspuns: "Nu poate spune ca a fost meritul meu. A fost un merit general si atunci s-a facut.
Cand ati luat interviul era vorba de ajunctul secretarului de stat al SUA, Frank Wisner. Sunt niste lucruri, nu dovedibile, ci absolut documentabile. Pana atunci nu fusese asa ceva. Am primit un telefon de la dl. Wisner, se venea intempestiv ca sa zic asa, si m-a intrebat: Ce faceti domnule, acolo?"
"Intrebat ce se intampla daca nu se dadea lista, reactia mea naturala este: Vorbiti serios? Da. Unde mai cunoasteti un caz in acre aceasta problematica nu a fost de o sensibilitate absoluta. In afara de asta, Romania s-a "bucurat" de faptul ca toti din jur nu voiau sa intram in Nato. Actiunile de spionaj inchipuite - coordonatorii lor se afalu la Washington si la Moscova. Noi nu am facut parte. Tot aranjamentul pe linia serviciilor s-a facut prin intelegerea la varst intre Moscova si SUA, in 94", a adaugat el.
Cat priveste ostilitatile dintre Romania si Moscova, el a spus ca incepand cu anul 1984, cand s-a publicat primul studiu al lui Ion Pacepa, si apoi in 85-86, cand s-a publicat cartea "a inceput aceasta rasturnare a imaginii Romaniei legate de servicii". Practic, Pacepa a schimbat imaginea Romaniei.
"Romania fiind folosita ca un cal Troian in tabara Occidentului". Astfel s-ar explica, cumva retinerea de a ne primi in NATO. "Acarul Paun a fost Romania. Pacepa le-a furnizat celor care sustineau aceste conceptii argumente irefutabile. Interesele SUA intraresera intr-un alt nivel de abordare. La Moscova era Gorbaciov", a mai spus Talpes.
El a abordat si un alt subiect delicat, confirmand faptul ca, atunci cand Ion Pacepa a plecat din tara, el trebuia sa plec la studii. "Eu am facut o declaratie publica ca daca Pacepa e general, Ioan Talpes nu mai poate fi (general - n.r.). Era eveident ca noi nu putem sa fim colegi pentru ca noi nu slujisem aceeasi tara. Din 99 pana cand am revenit la Cotroceni, in 24 decembrie 2000, nu am avzut niciodata dosarul Pacepa. Este o aberatie. Pentru mine dosarul Pacepa este orice altceva. I-am spus si lui Catalin Dancu (avocatul lui Pacepa - n.r.)", a afirmat Talpes.
In incercarea de a pune lucrurile in context, fostul sef al SIE a povestit, de asemenea, ca in 93 a mers in America, unde s-a intalnit cu seful FBI, care i s-a solicitat celebra lista cu cele ( 55 ) de "fantome", explicand ca motivul furnizarii ei a fost acela ca noi sa intram mai repede in NATO, respectiv sa incepem negocierile, precizand ca la acea vreme Romania nu purtatse inca nicio negociere.
Referitor la acesta lista, Talpes spune ca i-a raportat presedintelui Romaniei de la acea vreme intentia sa, iar acesta si-a dat acordul verbal pentru predarea unei asemena liste.
