Delta Dunarii, cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, deşi protejată încă din 1990 de către UNESCO drept rezervaţie a biosferei, nu poate fi protejată de flagelul reprezentat de pescuitul prin braconaj.
Situaţia din Deltă nu este foarte uşor de tranşat. Statul a acordat concesiuni, după care a renunţat retroactiv la ele. Perioada în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, reprezentantul statului în contractele de concesiune din Deltă, a refuzat să mai vizeze permise de pescuit a dus şi ea la creşterea braconajului în rândul unei populaţii locale care avea ca principală ocupaţie pescuitul. Paza este ca şi inexistentă, asociaţiile de pescari din Delta Dunării intenţionând să-şi desemneze oameni care să păzească balta de braconieri, pentru că inspectorii piscicoli, ceva mai mulţi de 30, nu fac faţă unei suprafeţe de peste 200.000 hectare luciu de apă.
Un semn că braconajul a înflorit după renunţarea la concesiuni în Deltă este dezvoltarea explozivă a comerţului cu plase monofilament. Acestea au avantajul că sunt uşor de ascuns şi foarte ieftine, dar nu pot fi folosite decât la pescuitul ilegal, întrucat mutilează peştii. Problema o reprezintă dimensiunile mici ale ochiurilor, care afectează inclusiv puietul, cel care care ar trebui să asigure fauna piscicolă.
Cel mai mare exportator de plasă monofilament este China. Legea 192/2001 interzice atât folosirea plasei monofilament la pescuit, cat şi importul sau deţinerea ei pe teritoriul României. Aceasta se poate achiziţiona însă, fără nicio problemă, din anumite magazine de decoraţiuni, unde se vinde ca plasă pentru pereţi, de decor. În Delta Dunării, cel mai des întâlniţi şi cei mai apreciaţi peşti sunt ştiuca, crapul, somnul şi şalăul.
Inspectorii piscicoli nu pot lupta cu braconajul din Delta Dunării
