La ultimul termen al procesului desfăşurat joi, procurorul de şedinţă a solicitat pedepse maxime pentru Flori Dinu şi Mihai Leva, şef de producţie al firmei, dar şi aplicarea unei amenzi penale companiei Hexi Pharma.
În ultimul cuvânt, Flori Dinu a cerut judecătorului care se ocupă de acest caz, Mitu Stegaru, să fie achitată, susţinând că a fost pusă sub acuzare în acest dosar pentru că trebuia găsit un vinovat după moartea patronului companiei, Dan Condrea.
Ea a mai spus că, după ce a fost pusă sub acuzare, a primit ameninţări cu moartea.
"Apreciez că am fost acuzată pentru fapte pe care nu le-am comis. La începutul urmăririi penale, actele de la dosar nu conţineau numele meu, însă, după moartea lui Codrea, am fost pusă sub acuzare pentru a da satisfacţie opiniei publice. Am fost reţinută şi arestată în 'festivalul cătuşelor'. Am primit ameninţări cu moartea. Parchetul mă acuză că, în calitate de director, am semnat nişte documente pe care le-am depus la Ministerul Sănătăţii. Din declaraţiile de la dosar rezultă că eu nu am participat şi nu am fost niciodată implicată în procesul de întocmire a reţetelor. Un director nu are cum să verifice fiecare document în parte. Nu am fost implicată în procesul de producţie. Eu am fost informată că produsele respectau concentraţiile de pe etichete. La dosar nu există niciun studiu de specialitate sau un raport care să facă legătura între folosirea produselor Hexi Pharma şi apariţia infecţiilor nosocomiale în spitale", a spus Flori Dinu, în sala de judecată.
La ieşirea de la proces, Flori Dinu a declarat că scopul acestui scandal a fost eliminarea de pe piaţă a companiei Hexi Pharma, care era cel mai mare producător de dezinfectanţi.
"Eu mizez pe achitare. Ştiu că sunt nevinovată, însă în instanţă trebuie să şi demonstrezi acest lucru şi sper că am convins instanţa de nevinovăţia mea. Scopul principal al acestui scandal, de fapt un scenariu, a fost eliminarea de pe piaţă a celui mai important producător de dezinfectanţi din România. Al doilea scop a fost de a găsi un vinovat pentru situaţia din sistemul sanitar, numai că la trei ani de la izbucnirea scandalului apar adevăratele probleme ale sistemului sanitar, care sunt mai grave. Am fost ameninţată cu moartea din cauza mediatizării acelor acuzaţii. (...) În cele peste 700 de volume ale dosarului există referate şi documente întocmite de medici şi oameni de specialitate, care cereau în mod expres produsele Hexi Pharma. Nu ştiu ce motiv ar fi avut să le ceară dacă aceste produse nu erau conforme şi eficiente. (...) La începutul anchetei, numele meu nu a fost menţionat, iar după moartea domnului Condrea am devenit o ţintă a acuzaţiilor, fapt ce denotă că trebuia găsit un vinovat în viaţă în toată povestea aceasta. Nu ştiam şi nici în prezent nu cred că nu au fost respectate concentraţiile de substanţe active. Nu au existat reclamaţii din spitale în legătură cu neconformitatea produselor", a adăugat Flori Dinu.
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.
Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare a produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
