Guvernul va limita comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.
"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.
"Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăților vor conţine informații detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca și categoria respectivelor carduri de plată", se mai spune în proiectul de act normativ.
Potrivit notei de fundamentare ataşată proiectului, comisioanele interbancare acționează ca un preţ minim, determinând într-o mare măsură (70-80%) prețul plătit de comercianți pentru acceptarea cardului care, la rândul lor, îl transferă către consumatori.
"În România comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa", se arată în nota de fundamentare.
Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
"În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)", se arată în nota de fundamentare.
În aceste condiţii, reducerea comisioanelor ar fi emnificativă, mergând de la jumătate din nivelul actual până la aproape 90%, în cazul comisioanelor pentru cumpărări online.
Pe de altă parte, la nivelul Parlamentului European au fost făcute propuneri de limitare şi mai drastică a acestor comisioane, respectiv la 0,1% pentru carduri de debit (cel puţin 7 eurocenţi) şi 0,15% la cardurile de credit (14 eurocenţi).
În cazul României, suma minimă de 7 şi, respectiv, 14 eurocenţi ar reprezenta mai mult decât comisionul mediu rezultat procentual, în condiţiile în care valoare medie pe tranzacţie este de 35 de euro.
Potrivit Ministerului Finanţelor, nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp (1996-31.12.2011) în pofida modificărilor condiţiilor de piaţă, iar nivelurile comisioanelor interbancare sunt comune ambelor sistemele de carduri, Visa şi MasterCard, precum şi ambelor tipuri de carduri, deşi cardurile de credit sunt mai scumpe decât cele de debit.
"Practica băncilor de stabilire, în mod uniform, a nivelului comisioanelor interbancare pentru ambele sisteme de carduri (Visa şi MasterCard), poate conduce la o posibilă restrângere a concurenţei atât între cele două sisteme de carduri cât şi între băncile achizitoare, comisionul interbancar fiind o componentă importantă a comsioanelor de servicii la comercianţi. Această concluzie are în vedere şi faptul că, începând cu anul 2012, după ce MasterCard a majorat nivelul comisioanelor interbancare aplicabil tranzacţiilor naţionale, băncile au transferat această majorare în comisioanele percepute comercianţilor", se spune în nota de fundamentare.
Prin urmare, stabilirea comisioanelor interbancare constituie un acord între întreprinderi sau o decizie a unei asociaţii de întreprinderi, care are ca obiect o posibilă restrângere a concurenţei atât pe piaţa emiterii, cât şi pe cea a achiziţionării cardurilor de plată, în principal prin tratamentul comun al băncilor în ceea ce priveşte cele două sisteme de carduri.
"De altfel, regulile celor două sisteme de carduri au permis băncilor stabilirea unor comisioane interbancare uniforme", se menţionează în document.
Finanţele mai amintesc că începând cu anul 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor naţionale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de către MasterCard şi aplicat de băncile membre. În ceea ce priveşte comisionul interbancar în sistemul Visa, aplicabil în România, acesta este stabilit la nivel naţional de către băncile membre Visa.
"În prezent există diferenţe între comisioanele interbancare practicate de Visa şi MasterCard. Ca o consecinţă, în această situaţie, băncile emitente ar putea prefera să îşi transfere clienţii de la Visa la MasterCard în vederea obţinerii unor comisioane mai mari de la băncile acceptante", se mai arată în nota de fundamentare.
Nota de fundamentare prezintă situaţia din Ungaria, unde MasterCard a practicat un comision de 0,6% pentru cardurile de debit de consum, mai mare decât se angajase faţă de UE (0,2%), iar ca urmare cele mai mari bănci au transferat clienţii lor de la Visa (care prin angajamente îşi asumase plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit) la MasterCard, astfel că Visa a pierdut aproape toată cota de piaţă şi chiar ia în considerare ieşirea de pe piaţa din Ungaria.
"Acest caz este o ilustrare perfectă de stimulente greşite oferite de către sistemul comisioanelor interbancare, adică băncile promovează cel mai scump card de credit şi de debit, şi sugerează că problemele de concurenţă pe piaţa de plăţi cu cardul pot fi abordate numai prin legislaţie, care va acoperi toţi actorii şi aspectele relevante pentru a nu denatura concurenţa şi pentru a crea condiţii de concurenţă echitabile", se mai arată în notă.
Finanţele apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianţi şi consumatori, cât şi pentru băncile emitente de carduri, sectorul public şi economie.
Potrivit notei de fundamentare, măsura va avea efect pozitiv asupra acceptării de către comercianți a cardurilor de plată și încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată, iar comisioanele mai mici ar genera economii la comercianții cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor.
Totodată, limitarea comisioanelor ar putea avea efect pozitiv asupra micilor comercianţi cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri având o capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile).
Guvernul estimează că reducerea preţurilor de vânzare şi creşterea numărului utilizatorilor de carduri se va concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului.
De asemenea, creșterea volumului de tranzacții și economiile din manipularea numerarului ar trebui să compenseze parțial pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare.
Pentru bănci, o reducere a costurilor ar putea să apară şi din diminuarea retragerilor de numerar de la ATM-uri, ceea ce presupune diminuarea comisionelor interbancare care trebuie plătite, în mod normal, băncilor acceptante care gestionează bancomatele.
"Comisioanele interbancare limitate sunt, în general, asociate cu o acceptare şi un grad ridicat de utilizare a cardurilor. Astfel, Danemarca este una din țările cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu un sistem de carduri de debit în care comisioanele interbancare sunt zero. În Elveția, principalul sistem de carduri de debit Maestro (sistemul MasterCard) funcţionează cu comision interbancar zero. În Olanda, caracterizată printr-un nivel scăzut al comisioanelor interbancare, s-a constatat o tendinţă pe scară largă de utilizare şi acceptare a cardurilor de plată, care înlocuieşte utilizarea numerarului", se precizează în document.
Autorii notei de fundamentare amintesc la finalul efectelor pozitive enumerate şi că un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane. "Chiar și o reducere parțială a economiei subterane are o mare importanță pentru veniturile bugetului de stat".
Polonia a aprobat o reglementare care prevede un nivel maxim al comisionului de 0,5% pentru toate tipurile de carduri. Reglementarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 şi se va aplica după o perioadă de tranziţie de 6 luni.
În Ungaria a fost adoptată o lege care prevede plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.
