Pe lângă apa foarte curată, rolul acesteia era foarte important pentru că, atunci cand năvăleau dușmanii, oamenii nu rămâneau fără provizii. Practic, fântâna captează un izvor de apă aflat la 14 metri în exteriorul zidurilor cetății.
Pe terasa superioară a Dunării, la Corabia, se văd încă zidurile de apărare cu turnuri complet dezvelite ale cetății romane Sucidava. O cameră termală, o bazilică paleocreștină, o „fântână secretă“, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor, toate ne poartă în îndepărtate epoci ale civilizației, scrie Gazeta de Sud.
Perla cetății este fântâna secretă. Un semn de pe una dintre cărămizile folosite la construirea treptelor atrage atenția. Vine de îndată și explicația: „Treptele ce conduc spre fântâna secretă au fost făcute odată cu restaurarea fântânii, în 1968. Sunt niște cărămizi originale, găsite în urma săpăturilor de aici. Nu au nici un fel de uzură. Una păstrează semnul creștinismului, peștele, iar acesta este un fragment dintr-o râșniță“, spune custodele.
Coborâm scările și ajungem în fața unei uși ferecate cu un lacăt mare. Pe acolo e drumul spre fântâna secretă din adâncuri. Însoțitorul nostru ne poftește înăuntru, dar nu înainte de a ne mai dezvălui încă o pagină de istorie. „Fântâna secretă a fost construită în secolul VI. A fost descoperită mulți ani mai târziu, în 1958. La acea vreme nu erau fonduri pentru a fi restaurată. A fost astupată și zece ani mai târziu, în 1968, a fost redescoperită și restaurată, iar astăzi poate fi vizitată. Nu e o fântână obișnuită, forată pe verticală, după cum știm noi, ci în plan înclinat. Tunelul coboară în plan înclinat 26 de metri – până la o adâncime de 18 metri, fiind situată la 14 metri în afara zidului de sud al Cetății Sucidava. Fântâna este unică în Europa“.