„Există suficiente probe” la dosarul fraţilor Tate cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional - Curtea de Apel

„Există suficiente probe” la dosarul fraţilor Tate
„Există suficiente probe” la dosarul fraţilor Tate

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti de prelungire a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele celor patru inculpaţi din dosarul Tate, constată că procurorii DIICOT au adus „suficiente probe” cu privire la infracţiuni de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat.

„Completul colegial de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine, contrar celor susţinute de către contestatorii inculpaţi că, în cauză există suficiente probe (interpretate în mod corespunzător faţă de momentul procesual actual şi redate în mod exhaustiv atât în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive nr. 1305/D/P/2022 dar şi în cuprinsul încheierii din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală) de natură să convingă un observator obiectiv, în sensul art. 5 par. (1) lit. c) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cu privire la existenţa unei bănuieli rezonabile”, cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat de care sunt acuzaţi fraţii Tate şi cele două complice ale acestora”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti.

avocaţii celor doi fraţi au invocat „ încălcarea principiului loialităţii administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susţinând în acest sens, că „deşi începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilităţii de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.

„Contrar apărării, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că, procurorul de caz a procedat conform dispoziţiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că «atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de acesta, care dobândeşte calitatea de suspect». Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calităţii de suspecţi, organul de urmărire penală a acţionat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participaţia/vinovăţia acestora, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susţinut cei doi contestatori”, arată Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii constată de asemenea că procesele verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei Whatsapp depuse la dosar drept probe şi contestate de inculpaţi „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.
„Fără a proceda la o analiză exhaustivă în privinţa fiabilităţii mijloacelor de probă administrate, având în vedere că analiza temeiniciei acuzaţiei este de competenţa instanţei de judecată învestită cu rechizitoriul, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată din coroborarea declaraţiilor persoanelor vătămate audiate în cursul urmăririi penale( ............, ............, A S A. şi P C-I.a) cu procesele verbale de transcriere a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei Whatsapp că, inculpaţi ............. şi ............ au recrutat victimele, în scopul desfăşurării activităţilor generatoare de profituri ilicite, astfel cum au fost menţionate mai sus, prin manopere de inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de concubinaj/căsătorie şi existenţa unor false sentimente iar, în cazul persoanei vătămate P C-I.a prin prezentarea/promisiunea falsă că va obţine venituri şi alte recompense extrem de atractive, din activităţi de video chat presT. pentru inculpaţii ............. şi ............, ceea ce exclude existenţa unui consimţământ liber, nealterat şi neviciat, astfel cum au susţinut cei doi inculpaţi”, spun judecătorii.