România, una din ţările cele mai sărace ale Europei, preia preşedinţia Uniunii Europene în luna ianuarie, scrie Euronews, preluată de Rador.
În mod oficial, rolul său este de a coordona agenda miniştrilor europeni şi calendarul reuniunilor.
Dar este de asemenea o ocazie de aur pentru a apăra ţara şi a-i îmbunătăţi imaginea. Dar tensiunile dintre Bruxelles şi Bucureşti privind independenţa justiţiei ar putea contracara această imagine.
Pentru Ramona Coman, directoarea Institutului de Studii Europene, acest lucru este o certitudine. „Dacă guvernul continuă şi încearcă cu orice preţ să adopte măsuri de graţiere şi amnistiere pentru persoanele acuzate de corupţie, vor exista desigur tensiuni, căci Comisia a avertizat deja că, în acest caz, România va urma calea Poloniei şi a Ungariei, care sunt în conflict deschis cu executivul european în materie de independenţă a justiţiei”.
Când o ţară preia preşedinţia UE, îşi fixează nişte priorităţi. Cele ale României par puţin ambiţioase – gestionarea frontierelor sau politica de vecinătate. Aceste obiective pot părea imprecise pentru o politică europeană-far pentru ţară: cea a coeziunii.
„România este ţara care are cel mai mult nevoie de coeziune”, dă asigurări Ramona Coman. „Alături de Bulgaria, România este statul membru în care sărăcia şi excluderea socială sunt cele mai ridicate din Europa. Nu ştiu dacă exerciţiul preşedinţiei va rezolva această problemă foarte importantă, dar ar fi putut fi ocazia pentru guvern să reflecteze la priorităţi nu doar vizibile pe hârtie, ci şi la priorităţi reale pentru dezvoltarea socio-economică a ţării”.
Pe parcursul acestor şase luni de preşedinţie, Bucureştiul va fi confruntat cu chestiuni arzătoare, cum ar fi Brexitul şi alegerile europene prevăzute pentru luna mai. Preşedinţia românească va fi deci una scurtă.
