Locomotivele erau produse după planuri suedeze, iar motoarele copiate, sub licență, de la elvețieni. Acest lucru i-a stârnit supărarea chiar și liderului sovietic, Nikita Hrusciov. Aflat într-o vizită la Craiova el le-a transmis autorităților de la București să nu se mai alieze tehnologic cu occidentalii. Cu toate acestea, România a continuat să producă.
Mândru de uzina de la Craiova, în primăvara lui 1968, Nicolae Ceauşescu îi făcea turul fabricii lui Charles de Gaulle, preşedintele Franţei, iar comentatorul TVR vorbea despre „o cetate a maşinilor electrice“. 40 de ani mai târziu, compania a fost vândută pe bucăți, iar mai apoi închisă definitiv.
Activitatea la Electroputere Craiova a început să deraieze imediat după Revoluție. Cu 29 de milioane de euro datorii la stat, in 2001, a fost scoasa la privatizare, după ce timp de nouă ani muncitorii s-au ocupat numai de reparații și de întreținerea locomotivelor, fără să producă nimic.
Fabrica a fost însă greu de privatizat. General Motors, Asociația Salariaților și Compania de Transport Feroviar București s-au înscris la prima licitație, cea din 2001. Deși cea mai bună oferta a venit chiar de la angajații din Craiova, guvernul Adrian Năstase a considerat că asociaţia salariaţilor nu este destul de puternică financiar ca să obțină contractul.
Și celelalte tentative de privatizare au fost un eșec. Până la urmă, șase ani mai târziu, în 2007, uzina Electroputere a fost vândută grupului Al Arrab din Arabia Saudită. Compania a preluat de la stat pachetul majoritar de acţiuni, pentru 2,3 milioane de euro. De asemenea, firma a preluat si datoriile Electroputere, evaluate la 60 de milioane de dolari.
Președintele Consiliului de administrație a fost numit Fathi Taher, multă vreme considerat cel mai bogat om de afaceri arab din România. Taher a promis atunci că va face investiţii de câteva zeci de milioane de euro. N-a investit nimic. Fabrica a continuat să nu producă nimic, iar o parte dintre muncitori au fost dați afară. La trei ani după privatizare, proprietarii au decis să vândă 12 hectare din incinta fostei uzine unui dezvoltator imobiliar, iar producţia de locomotive a devenit cu adevărat o amintire! Asta deși la cumpărare reprezentanții firmei saudite au anunțat că nu vor vinde terenul, ci vor dezvolta activitatea fabricii. Terenul din curtea societății ar fi fost vândut cu 30 de milioane de euro. Ulterior, acolo a fost ridicat un mall.
În 2012, Electroputere a vândut fabrica de locomotive, fosta Divizie de Vehicule Feroviare și Urbane, care a fabricat de-a lungul timpului peste 1.000 de locomotive electrice și peste 3.000 de locomotive Diesel electrice. Cumpărător a fost Grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Suma vehiculată a fost de 6 de milioane de euro, de aproape 3 ori mai mult decât plătiseră investitorii în 2007.
Electroputere Craiova, un simbol pentru industria din Oltenia, și-a închis producția la finalul anului 2019, după 70 de ani de activitate. Cu pierderi de milioane de euro și un singur contract în acel an, investitorii arabi au decis să pună lacătul pe fabrică. Cea din urmă comandă a fost reparația unui transformator pentru Centrala de la Cernavodă, care a fost executat tot în fabrică, în urmă cu mai bine de 30 de ani.
Fabrica de locomotive, transformatoare şi motoare electrice Electroputere Craiova se afla însă pe marginea prăpastiei încă din 2013, deoarece societatatea nu mai avea capital de lucru, piață de desfaceri și înregistra pierderi și datorii. Rând pe rând toate cele patru secții, câte avea Electroputere înainte de privatizarea din 2007, au fost închise.
Una dintre cauze, chiar managementul defectuos dacă ne uităm la un raport al Curții de Conturi, din 2015, care a scos la iveală abateri grave cu privire la perioada post-privatizare. În concluzii scrie clar că Al-Arrab Contracting Company Limited a încălcat contractul de privatizare deoarece nu a îndeplinit angajamentele asumate. Unul dintre ele se referea la menținerea unui număr de aproximativ 3.000 de angajați în cel de-al cincilea an investiţional. În 2012, la Electroputere Craiova îşi mai desfăşurau activitatea doar 1021 de salariați, adică de două ori mai puțin decât prevedea contractul. În plus, deși compania arabă a raportat investiții de cinci milioane de dolari pentru al treilea an de la privatizare, în realitate inspectorii Curții de Conturi au descoperit că obiectivul nu a fost îndeplinit.
