"Politicul încearcă să se folosească de religie drept un nou vector. Ideea unei solidarităţi creştin-ortodoxe nu este nouă, iar ea s-a coagulat mai tot timpul, începând cu secolul XIX, în jurul Moscovei. După căderea Constantinopolului sub turci şi căsătoria marelui principe Ivan al III- lea al Moscovei (1462-1505) cu nepoata ultimului împărat bizantin, Sofia (Paleologina), a început să circule în Rusia legenda despre Moscova ca „a Treia Romă”, mit ce va constitui baza ideologică a Imperiului Ţarist.
Deviza călugărului Filofei – „Moscova este moştenitoarea marilor capitale ale lumii: Prima Romă a căzut sub păgâni; a doua Romă a căzut sub turci; Moscova este a Treia Romă, iar a patra nu va fi niciodată” – expunea emfatic noua ideologie a Kremlinului şi devenea pentru secole un moto al panslavismului.
Renăscută, Rusia postsovietică se foloseşte de religia ortodoxă ca de un adevărat Departament de Propagandă, dar şi de Influenţă.
Internaţionala Ortodoxă nu este o himeră, o replică la ofensiva Vestului către Est, în general, în particular în cazul României, la Axa Bucureşti–Londra–Washington, declarată la Bucureşti în 2004. În afară de o încercare de renaştere a relaţiilor bilaterale cu gigantul urs rusesc, ea este şi o provocare religioasă. (…)
O nouă eră pare a se deschide Ortodoxiei Ruse, gata să îndeplinească visul hegemonic aparent ratat de politic, acela de a obţine Maicii Rusii statutul de a Treia Romă, poziţie de pe care ar putea impune condiţiile ei nu numai dialogului interortodox, ci si celui cu Vaticanul, pe spinoasa problemă a unităţii, dar mai ales a Primatului în Biserica Creştină.
Problema este ce vom face noi, românii, din punct de vedere spiritual, pentru că Moscova ne face din greu curte, iar Bruxellesul se uită cam ciudat la ortodoxia noastră, care le miroase, le miroase a barbari!” , scrie Florian Bichier, într-o nouă apariţie editorială „Mesianismul rus şi chipurile sale”, Editura Militară, 2016.
„Florian Bichir face dovada unor calităţi de analiză şi interpretare remarcabile, care îl îndreptăţesc pe deplin să acceadă la statutul de autor consacrat în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale”. scrie în prefaţa lucrării Col. dr. Petre Otu, Preşedinte al Comisiei Române de Istorie Militară.
Florian Bichir (n. 29 iulie 1973) este un istoric şi scriitor român, doctor în ştiinţe politice, doctor în teologie. Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare (C.N.Ap.). În martie 2012, a fost ales de Parlamentul României membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat.