De exemplu, cel mai bine plătit medic specialist câştigă cel mult 4.563 de lei brut pe lună. Adică un salariu cu aproape 2 mii de lei mai mic decât al unui şef de serviciu din administraţia publică sau un şef al administraţiei financiare dintr-un oraş. Tot un salariu de 4.563 de lei brut are şi un profesor de liceu de gradul I, cu studii superioare şi cu peste 40 de ani vechime în învăţământ. Un cadru universitar cu aceeaşi vechime poate ajunge la un salariu brut de aproximativ 7.800 de lei pe lună. Această sumă este cu aproape 1.500 de lei mai mică decât cea câştigată de un secretar al judeţului, scrie Ziarul Financiar.
Un şef serviciu din administraţia publică, un şef al administraţiei financiare dintr-un oraş sau un şef adjunct al unui birou vamal va primi un salariu de bază lunar de circa 5.600 de lei.
Cu un astfel de nivel salarial, cel care ocupă o astfel de poziţie câştigă mai mult decât cel mai bine plătit medic specialist (cu gradaţia 5, care va ajunge la un salariu lunar de 4.563 de lei brut pe lună) sau decât un profesor de liceu de gradul I, cu studii superioare, care are peste 40 de ani vechime în învăţământ şi care va avea un salariu brut de maximum 4.563 de lei brut pe lună, arată informaţiile din varianta draft a legii salarizării aflată în lucru la Ministerul Muncii.
Modul în care a fost redactată noua variantă a legii salarizării a stârnit deja unele controverse, având în vedere că, în primul rând, nu mai există coeficienţi pentru calculul salariilor pe diverse funcţii ca înainte, ci valori numerice. În legea salarizării aflată în vigoare în prezent, salariile din sectorul bugetar sunt calculate în funcţie de un coeficient, iar cel mai mic salariu are coeficientul 1, iar cel mai mare salariu din sistemul bugetar are coeficientul 15 (adică 15 x valoarea de bază, stabilită în fiecare an şi care în 2010, la intrarea în vigoare a primei legi a salarizării, era de 600 de lei).
