Majoritatea oamenilor ce prezintă simptome ușoare (rinoree, strănut, durere de cap) cataloghează această stare ca fiind răceală, iar simptomele mai grave (tuse, migrene, dureri musculare) ca fiind gripă. Granița dintre răceală și gripă devine extrem de subțire și cele două sunt diferențiate doar prin simptomatologie, ceea ce e greșit.
Există în jur de 200 de virusuri care provoacă răcelile sau virozele respiratorii. Majoritatea sunt rinovirusuri. Un adult va fi răcit de 2-4 ori pe an, în timp ce un copil va suferi de viroze de 6-8 ori pe an. 25% dintre oamenii infectați nici nu manifestă simptomele unei răceli. De cele mai multe ori, răcelile se manifestă prin curgerea nasului (rinoree) și prin tuse ușoară. Virusurile responsabile de aceste răceli nu se transmit prin aer, ci prin atingere.
Gripa, pe de altă parte afectează în jur de 10% din populație în fiecare an și se caracterizează, de obicei prin febră mare, frisoane, migrene, dureri musculare și pierderea apetitului. Gripa poate duce la boli mai grave cum ar fi bronșita sau pneumonia, iar cei cu sistem imunitar slab riscă să moară din cauza complicațiilor. Anual mor în jur de 20.000 de oameni din cauza gripei.
Frigul declanșează răceala sau gripa?
Gripa sau influenza (influenza – influența frigului) apare mai frecvent din noiembrie până în martie (în emisfera nordică) și în lunile mai – noiembrie (în emisfera sudică). În zonele tropicale există cazuri rare de gripă.
Adevărul este că în perioadele reci oamenii au tendința să petreacă mai mult timp în spații închise, alături de alți oameni, ceea ce face transmiterea virusurilor să se facă mai ușor. Un alt factor al creșterii cazurilor de răceli și gripă este și deschiderea școlilor. În emisfera nordică, școlile încep anul școlar la începutul toamnei și îl încheie la începutul verii. Copiii au fost depistați ca fiind sursa începerii multor epidemii.
Virusul gripei e mult mai stabil în perioada rece. De la 30 de grade în sus, nici nu se mai poate replica. Temperatura optimă pentru acest virus este 5 grade Celsius. În plus, umiditatea din aer scade în perioada rece, ceea ce face picăturile elibertate la strănut sau tușit (picături de apă și mucus ce conțin virusul) să stea mai mult în aer decât ar face-o la o umiditate mai ridicată. La o umiditate de peste 80% virusul se transmite mult mai greu sau deloc, în timp ce o umiditate de 20% este perfectă pentru infectarea mai multor persoane, conform unica.ro.
