Este un episod mai puțin cunoscut din viața regelui Mihai. Acum o stradă din satul Dobrița, localitate în care Regele Mihai I a locuit timp de două săptămâni în anul 1944, va purta numele acestuia, după cum a declarat miercuri primarul micii localități.
La 22 august 1944, după arestarea mareşalului Ion Antonescu, s-a transmis la radio, începând cu ora 22.00, Proclamaţia Regelui Mihai, prin care s-a anunţat ieşirea României din Alianţa cu puterile Axei, încetarea războiului împotriva Naţiunilor Unite şi formarea unui guvern de uniune naţională.
La 23 august, ora 24.00, Hitler a dat ordin armatei germane din România «de a suprima puciul, a-l captura pe rege şi camarila de la Palat şi a constitui un guvern condus de un general filogerman, în cazul că mareşalul Antonescu nu ar mai fi disponibil». Trupele germane urmau să acţioneze de îndată pentru înfrângerea puciului, ţinta principală fiind Regele Mihai.
Ca să-l salveze pe rege, C. Sănătescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, a propus Regelui să plece din Bucureşti. Locaţia stabilită Suveranului a fost Dobriţa din judeţul Gorj. În noaptea de 23/24 august, la ora 1.00, patru maşini, una condusă chiar de rege, au părăsit incinta Palatului Elisabeta, cu destinaţia Dobriţa, scrie Alexandru Doru Şerban, în cartea „Vremelnic trecători prin Gorj".
Regele a revenit în Bucureşti din „exilul gorjean" la 10 septembrie 1944 şi i s-a stabilit reşedinţa în Palatul din şoseaua Kiseleff, iar la 13 septembrie 1944 Guvernul format la 23 august a depus jurământul în faţa Suveranului.
Profesorul D. Dănău, colonel în rezervă, a consemnat în publicaţia „Gorjul aviatic", măsurile de siguranţă care au fost luate pentru ca viaţa regelui să nu fie pusă în pericol:
„În anii '80, generalul – colonel (r) Emilian Ionescu fost şef al Casei Regale, a „deconspirat" secretul prezenţei Regelui la Dobriţa". „Generalul Sănătescu, aflat în compania lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Emil Bodnaraş şi Titel Petrescu, i-a dat ordin lui Emilian să-i pregătească Regelui un refugiu sigur. Ales, iniţial la Sadu, în cele din urmă acesta a fost fixat în munţii noştri gorjeneşti, la Dobriţa. în conacul lui Petru Petrescu, pe atunci directorul militar al Uzinelor Reşiţa. Regele mai era însoţit de Regina-mamă, de Vergoti, Negropontes, Bossy (şeful Casei militare), Udriţky (pilotul avionului re gal). Sosea în mod regulat, şi Mocsony Stârcea, devenit mareşal al Palatului. Conacul-cetate dispunea de o apărare circulară şi de măsuri severe de interzicere a comunicaţiilor dinspre Turnu-Severin, Valea Sadului, Târgu Jiu. Legătura cu Capitala era asigurată printr-o linie aeriană Bucureşti - Stăneşti. Aici a sosit avionul-şcoală al Regelui, pilotat de comandorul Udriţky. Pe 10 septembrie, precizează generalul Emilian Ionescu, la chemarea comandamentului insurecţional, Suveranul părăsea conacul generalului Petrescu, iar odată cu aceasta, şi Gorjul".
Casa în care a locuit fostul suveran a aparținut colonelului Petrică Petrescu, fiind preluată de un moștenitor al acestuia, ce a renovat-o și transformat-o în pensiune.
"Având în vedere că Regele Mihai I, în 1944, a locuit în satul Dobrița aproximativ două săptămâni, satul Dobrița la momentul respectiv devenind capitala României, am considerat necesar și din punct de vedere al respectului pe care i-l purtăm să denumim strada pe care dumnealui a locuit în acel imobil, să o denumim Regele Mihai I, lucru care se va și concretiza în ședința de consiliu local din luna decembrie din acest an. Casa în care a locuit regele este într-o stare perfectă de funcționare și estetică, este o casă care aparține unui moștenitor al colonelului Petrescu, care la vremea respectivă era colonel în Armata Română și era apropiat al Regelui Mihai. Casa este pensiune în acest moment", a precizat primarul Adi Câmpeanu.
