Ambrozia crește spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, dar și în grădini și parcuri neîngrijite, pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, în culturile de cereale şi de floarea-soarelui, producând pagube semnificative de recoltă.
Ambrozia, planta care provoacă alergii extrem de puternice
Deși primăvara este sezonul în care se activează alergiile provocate de polenul plantelor, extrem de periculoase pentru copii sau pentru cei cu un sistem imunitar hipersensibil, trebuie să știți că ambrozia înflorește între sfârșitul lui iulie și sfârșitul lui septembrie.
O plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare de polen ~20 microni diamentru~ și până la 30.000 de semințe care își păstrează calitățile germinative 40 de ani.
Alergia la ambrozie este sezonieră și constă în: strănut în salve, prurit nazal, ocular și faringian, obstrucție nazală, rinoree apoasă, secreții postnazale, înroșire a ochilor, tușe seacă, wheezing și dispnee în special dimineață și seară, urticarie.
Când elimină polenul și devine periculoasă pentru sănătatea omului?
Ambrozia produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari, cu precădere în verile secetoase.
Conform ultimelor estimări, între 10-15% din populație suferă de alergie în timpul verii. În cazul pacienților astmatici, polenul ambroziei poate declanșa tuse și crize de astm care trebuie tratate corespunzător.
Cum arată ambrozia
Speciile de ambrozie sunt ierburi sau arbuști nu foarte înalte (deși unele specii ating o înălțime de 4 m). Au tulpini erecte și híspide, care se prezintă în smocuri dense de până la o jumătate de metru în diametru, cu ramificație bazală. Rădăcina tinde să fie conică și profundă, făcând dificilă eradicarea; unele sunt rizomatice. Frunzele sunt bi-pinnatífate, lobate, având pețiolele cu aripi, de culoare gri-verde argintie dinspre superior înspre inferior, opuse la bază și alterne pe ramurile superioare.
Aceste plante sunt monoice, producând inflorescențe în formă de spic sprijinit pe bracteele fuzionate cu florile masculine, verde gălbui, de formă discoidală și de aproximativ 3 mm în diametru. Florile feminine sunt albicioase la culoare, simple, axilare, situate mai jos decât cele masculine, pe tulpină; sunt lipsite de papo.
Cum se înmulțește ambrozia
Fertilizarea e produsă de vânt, prin răspândirea granulelor de polen - o singură plantă poate produce până la 1 miliard de granule într-un sezon — mai ales în sezonul umed și în a doua jumătate a verii. Fructul este o achenă acoperită cu spini, de formă ovoidă, care conține o singură sămânță mică de culoare maro și în forma de vârf de săgeată..
Ambrozia apare de-a lungul regiunile temperate din emisfera nordică și în nordul Americii de Sud. Preferă soluri nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline, și sunt puternic fotofilice. Apar în mod spontan pe marginea drumurilor, în ruderale și pe malurile râurilor de câmpie.
Cum devine o persoană sensibilă la polenul de ambrozie?
Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m3.
În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când, vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia.
Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozie, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale, care include și copii cu vârsta de sub 1 an.
Cum se manifestă alergia la ambrozie?
Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozie se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic.
Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing.
Simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile.
Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.
Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților. Astfel cu o investiție minimă în aparatură pentru monitorizare aerobiologică, putem alerta eficient populația cu privire la prezența polenului în aer.
Cum se poate trata alergia la ambrozie?
Abordarea terapeutică este complexă și trebuie să includă:
- Evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice. Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic.
- Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozia, care este stabilit de medicul alergolog.
- Imunoterapia alergen-specifică (AIT), care este singurul tratament care modifică cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei.
