9,5 miliarde de lei au "costat" pensiile speciale în 2019, iar în 2018, plata a fost de puțin peste 8 miliarde de lei, potrivit unei analize. Cei mai mulți sunt la Ministerul de Interne – adică peste 83.000, iar Serviciul Român de Informații se apropie de plata a 10.000 de pensionari, cu mențiunea că acestea sunt pensii de serviciu. Mai mulți specialiști consultați de jurnaliștii Realitatea PLUS spun însă că și aceste pensii pot fi considerate speciale, tocmai pentru că nu sunt pensii contributive și au fost primite tot în baza unor legi speciale.
În plus, potrivit Comisiei Europene, orice pensie plătită de stat, care presupune cel puțin o discriminare pozitivă față de sistemul general de pensii, este o pensie specială.
7 dintre principalele 8 tipuri de pensii speciale pe care statul român le plătește în momentul de față au fost eliminate în urmă cu 11 ani de Guvernul Boc, dar au fost reintroduse, în 2015 și în 2016, pe vremea USL.
Tot în anul 2015, și-au votat și parlamentarii pensiile speciale.
În 2017, cu PSD la putere, o ordonanță de urgență a Guvernului a introdus o prevedere care a dus plecarea masivă a angajaților din MApN, MAI și serviciile secrete. Potrivit legii, militarii și colegii lor funcționari din aceste instituții se puteau pensiona la 40 de ani și, în fiecare an pe 1 ianuarie, pensia lor urma să fie indexată la rata inflației.
Deși a fost subiect de campania electorală rostogolit de toate partidele, până acum parlamentarii n-au gasit o formulă să modifice aceste pensii speciale. În mai anul trecut, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege prin care ar fi fost abrogate pensiile speciale. Ultima încercare de impozitare a pensiilor speciale a ajuns tot la Curtea Constituțională, atacată de Instanța Supremă și Avocatul Poporului.
Asta în condițiile în care Parlamentul a adoptat, în iunie același an, o lege care prevede taxarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.001 de lei și cu 10% a celor între 2.001 și 7.001 lei. Concret, ar fi trebuit să fie impozitată diferenţa între pensia specială şi cea realizată pe baza contributivităţii.
După ce dezbaterile au fost amânate de patru ori, judecătorii CCR au decis că impozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. În consecință, marea majoritate a pensiilor speciale de trei, patru sau cinci ori mai mari decât pensia medie din România vor continua să fie plătite, la aproape aceeași valoare ca și până acum.
Interesant este că 7 din cei 9 magistrați CCR care au decis că impozitarea pensiilor speciale este neconstituționale beneficiază de acest privilegiu.
Dintre cei 9 judecători ai CCR, Livia Stanciu are cea mai mare pensie specială. Dacă, în urmă cu 3 ani, a încasat 304.000 de lei, în 2019 a obținut aproape 455.000 de lei, adică aproape 8 mii de euro lunar. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a încasat și el 454.000 lei în același an. Cea mai mare creștere se poate observa la Daniel Morar, fost șef al DNA. Dacă în 2015 obținea aproape 58.000 de lei din pensia specială, în 2019 a ajuns la aproape 360.000 de lei.
O analiză recentă arată că printre românii cu cele mai mari pensii sunt procurorii, judecătorii și parlamentarii.
Recompense speciale primesc și angajații din parlament: respectiv consilierii aleșilor, șoferii, dar și femeile de serviciu. Nu mai puțin de 813 de persoane. Potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii, pensia medie se ridică la aproape 4.400 de lei.
Și membrii corpului diplomatic şi consular al României au pensii speciale. 860 de persoane primesc lunar peste 5.500 de lei.
Cei care au servit aviaţia civilă din România au o pensie medie de aproape 11.000 de lei.
În vreme ce funcționarii care s-au pensionat de la Curtea de Conturi au pensii de peste 7.500 de lei, potrivit datelor din anul 2019.
Cea mai mare pensie în România a fost de aproape 74.000 de lei pe lună, adică 15 000 de euro. Este a unui fost procuror comunist, Gheorghe Bălășoiu, fost comandant al Penitenciarului de la Colibași și reprezintă un cumul de pensii speciale - de magistrat și de militar.
Pensiile speciale există în multe țări din Uniunea Europeană, însă nu sunt acordate, peste tot, acelorași categorii profesionale. De exemplu, în Bulgaria, potrivit unui raport al Comisiei Europene citat de Rise Project, magistrații nu au pensii speciale, dar au profesorii și militarii. În Germania, au doar funcționarii publici, fermierii și minerii, iar în Olanda, cei care fac munci fizice dure. În schimb, în Suedia, nicio categorie profesională nu încasează pensii speciale.
În timp ce în Lituania judecătorii care beneficiază de pensie specială pot ieși la pensie doar la aceeași vârstă la care se pensionează și restul populației, adică la 65 de ani. Spre deosebire de ei, judecătorii români se pot pensiona chiar și înainte de a împlini 50 de ani, adică cu aproximativ 15 ani mai devreme decât ceilalți cetățeni ai țării. De asemenea, formula de calcul a pensiei speciale din magistratura românească este mult mai avantajoasă decât cea a pensiilor judecătorilor lituanieni. Nu în ultimul rând, în Lituania doar judecătorii au pensii speciale. În România, au și judecătorii, și procurorii.
