Un prim exemplu vine din Timiș, acolo unde șefa Direcției de Sănătate Publică, Cornelia Malac, a fost demisă din funcţie, după ce a făcut mai multe gafe în contextul crizei de coronavirus. Demiterea a venit la câteva zile după apariția unor imagini de la conferința de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș. Șefa DSP a avut mari probleme când a trebuit să vorbească în fața jurnaliștilor.
„Căruia i s-a recoltat..., iertați-mă. (...) Deci azi în jurul orei 14.00, DSP a luat la cunoștință... (...) Vreți să vorbesc eu? (...) Vom continua... vom demara toate procedurile pentru a asigura...”. așa explica fosta șefă DSP Timiș Cornelia Malac, situația din județ la începutul epidemiei de coronavirus, în 7 martie.
Mai mulți șefi ai Direcțiilor județene de sănătate publică au fost demiși sau și-au abandonat funcția pe fondul proastei gestionări a pandemiei de coronavirus. Șefa DSP București, Laura Acatrinei, a fost numită în funcție în luna martie, după ce fosta directoare, Cristina Pelin, și-a dat demisia. Laura Acatrinei a fost adusă de la Botoșani.
În aprilie 2017, ea a fost numită director adjunct interimar la DSP Botoșani de fostul ministru PSD al Sănătății, Florin Bodog, asta deși picase concursul pentru ocuparea postului cu câteva zile înainte. Este vorba de doctoriţa care a fost demisă după ce a scris bancuri pe Facebook în timpul programului.
Iar criza sanitară generată de noul coronavirus a scos la iveală, din nou, problemele grave ale sistemului de sănătate din România. În continuare avem o mulțime de spitale cu manageri numiți politic. De exemplu, anul acesta, la Câmpeni în judeţul Alba, primarul PSD i-a acuzat pe liberali că i-au dat omul jos şi au numit la conducerea spitalului un... chelner. În replică, liberalii au susținut că omul lor a fost director de restaurant şi e competent pentru a conduce spitalul. După doar trei săptămâni, primarul l-a demis pe liberal şi și-a înscăunat din nou omul.
La fel de controversată a fost și numirea lui Marius Ghineț, patronul unei firme de pompe funebre, în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț. Numirea sa a fost semnată de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru în luna mai. Numirile politice au continuat. La câteva zile după ce Parlamentul a reaprobat trecerea spitalelor în subordinea administraţiilor locale, ele fiind sub tutela ministerului de la instituirea stării de urgenţă în luna martie, Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, a anunţat că l-a demis pe Marius Ghineţ.
De politizare n-au scăpat nici inspectoratele școlare județene. De-a lungul timpul, în fruntea lor au fost numiți membri de partid.
Să ne mutăm acum cu atenție la un alt personaj care s-a remarcat, dar nu pentru pricepere. Este vorba despre Dănuţ Andruşcă, un prosper om de afaceri, din Vânători – Neamţ.
Acesta a intrat în politică în 2012. La începutul anului 2018 devine propunerea PSD pentru Ministerul Economiei în Guvernul Dăncilă. Atunci, Dănuţ Andruşcă a dat un adevărat recital la audierea pentru ocuparea fotoliului de ministru. Vizibil emoţionat, candidatul propus de PSD s-a pierdut în explicaţii privind creşterea economică, redevenţele şi locurile de muncă. Ce va face în acest sens? Este trecut în programul de guvernare, a fost replica lui Andruşcă.
În următorul dialog se vede cum s-a descurcat la audierile din comisiile parlamentare ministrul PSD propus la Economie în Cabinetul condus de Viorica Dăncilă, pe 29 ianuarie 2018.
Politizarea administraţiei este un alt fenomen extrem de întâlnit în România care se reia la fiecare ciclu electoral. Analiştii independenţi au criticat de fiecare dată aceste schimbări pe criterii politice care scad dramatic calitatea serviciilor publice. De exemplu, la începutul anului 2009, guvernul Boc în varianta coaliţiei PDL-PSD i-a schimbat fără ezitări pe toţi directorii din instituţiile guvernamentale din judeţe. Toţi simpatizanţii PNL şi UDMR au fost înlocuiţi atunci cu simpatizanţi ai PDL şi PSD.
În 2017, PSD anunța cu fast schimbarea codului administrativ. Potrivit modificărilor, toți directorii instituțiilor deconcentrate din județe urmau să fie numiți politic in functie, fără concurs. Nici prefectii nu rămâneau apolitici, ei urmând sa fie considerati secretari de stat. Politizarea administraţiei publice din România a continuat, codul administrativ fiind modificat de mai multe ori în ultimii ani.
La începutul anului, un nou scandal prindea contur, de această dată în jurul numirii de prefecţi şi subprefecţi de către Guvernul condus de liberalul Ludovic Orban.
Marcel Ciolacu, şeful PSD, a declarat într-o emisiune că Executivul a numit ilegal 24 de prefecţi şi subprefecţi, deoarece preşedintele Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici ar fi dat avize negative acestor proiecte de hotărâre. Liderul social-democraţilor nu a nominalizat judeţele unde ar exista această situaţie.
