"Sunt convins că o aniversare de o sută de ani ar fi arătat altfel în Italia, în Franța, în Germania sau în Anglia. Evenimentul ar fi generat recapitulări și re-evaluări importante ale perioadei, ar fi presupus și solemnități diferite, ceremonii și chiar inaugurări de obiective, fără nici un cîrîit între taberele politice în conflict.
În România, nu s-a putut.
Ce-am remarcat duminică după-amiaza și ce-am văzut la jurnalele de seară? Imaginile și relatările ne-au arătat un șir de festivități croite după mintea și interesul celor în cauză.
Klaus Iohannis s-a dus la Alba Iulia ca un candidat la prezidențiale, nu ca un reprezentatnt al tuturor românilor. S-a delectat cu băi de mulțime de parcă ar fi fost singurul par de care stă rezemată și agățată România. N-am auzit ca bosumflatul nostru președinte să fi cerut tuturor părților armistițiu și decență, spirit patriotic și respect pentru înaintașii comemorați cu acest prilej. Dimpotrivă, am sentimentul că pe la celelalte comemorări cineva a stimulat orchestra de ong-uri la concerte de fluierături contra adversarilor președintelui.
Mă tem că nu avem un președinte prea cuprinzător în materie de situații și semnificații morale și politice. Altfel, cu acest prilej ar fi încercat să obțină simboluri de unitate, de popor marcat de aniversarea unui moment important din istoria țării. Și pentru care au luptat și suferit enorm dacă nu bunicii săi, măcar strămoșii cunoscuților săi din Transilvania. Și nu s-ar fi arătat populației ca singurul prapore al țării pe care o conduce.
Presupun că numai spiritul său egolatru și arogant l-a împiedicat să dea evenimentului o semnificație dincolo de lungul nasului, iar nu o strategie necugetată de a arăta lumii că la aniversarea a 100 de ani de la Unirea din 1918 țara este împărțită în două tabere. Căci oricît s-ar fi fluierat prin diverse locuri, țara noastră nu este chiar atât de dezbinată pe cît vor unii să o arate", scrie Nistorescu.
Textul integral, pe sursa cotidianul.ro
