Reporter: Ce rol are marea în tot acest fenomen al migrației refugiaților din Africa și Orientul Mijlociu către Europa?
Vergil Chițac: Este calea prin care imigranții ajung în zonele din Europa. În ultimele două săptămâni cel puțin, în opinia publică, tema migrației a jucat rolul esențial în dezbaterile naționale și europene la care am asistat cu toții. Din aceste dezbateri, în primul rând, am remarcat că există o diversiate de opinie în Uniunea Europeană vizavi de abordarea acestei problematici. Spre exemplu, există diferențe de abordare privind statutul juridic al acestor oameni: refugiați sau migranți economici? Germania consideră că sunt refugiați, iar țările din grupul de la Vișegrad susțin că sunt migranți economici, respectiv Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria.
R: Care este diferența între cele două concepte?
Diferența e formidabilă pentru că migranții economici sunt persoane care se deplasează dintr-un loc în altul căutând o slujbă mai bine renumerată, iar refugiații sunt persoane care fug din calea războiului, fug din calea foametei cu scopul să-și securizeze viața lor și a familiilor lor. Deci, din punct de vedere juridic, au statut diferit. E normal, în opinia mea, ca statutul refugiaților să fie diferit de cel al migranților economici și eu cred că trebuie să aibă mai multe drepturi în țările în care ajung.
R: Acum ne confruntăm cu un val de refugiați?
Asta e opinia mea. Noi ne confruntăm cu un val de refugiați și de aceea agreez poziția Germaniei care spune că aceste persoane sunt refugiați. Cancelarul Angela Merkel a și afirmat că refugiații vor fi ajutați de Germania, nu și migranții economici. În altă orine de idei, există diferențe în Uniunea Europeană privind cotele de repartizare a acestor refugiați care vor fi relocați acuma din Italia și din Grecia. Unii susțin că aceste cote ar trebui acceptate de țări, iar alții susțin că acestea ar trebui impuse. Un alt aspect îl reprezintă și faptul că numărul de imigranți a crescut. Eu asociez lucrul ăsta și cu faptul că a fost sezonul favorabil deplasării lor.
Pe plan mioritic, am asistat, din păcate, la o discuție care, dincolo de pozițiile prezentate de primul ministru și de președinte, absolut corecte, a îmbrăcat – hai să spunem – și o doză de populism. A fost o discuție de nivel redus cu multe confuzii, cred eu determinată și de considerente de ordin politic. Cei care s-au exprimat au dorit să exploateze o anumită parte a României, care are ceva sentimente xenofobe, în beneficiul personal sau, mai precis, ca să câștige eventuale voturi.
R: Având în vedere că o parte dintre imigranți ajung în Europa prin Marea Mediterană și Marea Neagră, se poate spune că cele două mări devin o vurnerabilitate a Europei?
Se poate spune și asta. Dar înainte de a aborda problematica refugiațiilor cu specificul ei de astăzi, noi ar trebui să spunem că dacă analizăm problema migrației în Uniunea Europeană, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, putem să tragem câteva concluzii. În primul rând, migrația a existat din totdeauna, inclusiv pe tărâm european, sigur, mai mult migrație economică. Intensitățile au fost diferite de la o perioadă la alta dar migrației economice i se datorează constituirea în vestul Europei a unor societăți democratice, a unor societăți prospere care, între timp, au devenit multiculturale și cred că se vor îndrepta spre conceptul de multietnic. Să ne aducem aminte că, în perioada de reconstrucție a Uniunii Europene din anii `50 – `60 a fost necesară multă forță de muncă și atunci toate țările europene au beneficiat de pe urma migrației forței de muncă.
Continuarea, aici.
