Potrivit ministrului Justiţiei, „consolidarea legislaţiei anticorupţie la nivel naţional în fiecare stat membru şi astfel în întreg spectrul statal european trebuie însoţită de o bună cooperare judiciară între statele membre europene şi de respectarea ad literam a principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor definitive în domeniul dreptului penal”.
„Sunt încă lucruri de făcut în această privinţă în alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere. Este contraproductiv să zădărnicim efortul de combatere a corupţiei în interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoaşterii hotărârilor definitive în materie penală în alte state (europene).
Este cunoscut faptul că România a întâmpinat în trecut dificultăţi în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiţie în Italia şi Grecia. Ministerul Justiţiei a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens şi va menţine acest subiect inclusiv pe agenda discuţiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la închiderea tuturor «portiţelor legale» din legislaţia europeană şi repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag Justiţiei, pentru a executa deciziile definitive ale instanţelor din România.
Ştiu că este o muncă de durată, migăloasă, în care e nevoie de multă perseverenţă diplomatică şi politică, dar nu există, în optica mea, altă cale şi alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justiţiei va persevera în aceste demersuri până la rezolvarea problemelor”, a declarat Cătălin Predoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Justiţiei transmis, miercuri, în urma publicării de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupţie.
