Cei care refuză să le legitimeze vor plăti amenzi de trei ori mai mari decât până acum, cuprinse între 500 și 1.500 lei, potrivit Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice, care a fost adoptat azi de Guvern.
Împiedicarea organelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei nu mai este contravenție de acum înainte, ci devine infracțiune.
"Fapta persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligații de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă", se spune în textul noii legi. Dispoziția nu se aplică în cazul persoanei care face obiectul măsurilor ce trebuie luate de organul de ordine publică, ci persoanelor terțe.
Polițiștii trebuie să-i avertizeze verbal pe cei care li se opun prin cuvintele: "Acțiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia atrage răspunderea penală, potrivit legii!", se spune în textul care modifică Legea nr.61/1991.
Se înăspresc și amenzile pentru cei care organizează petreceri private și îi deranjează pe vecini: amenzile vor fi cuprinse între 2.000 și 3.000 lei.
Proiectul Ministerului de Interne modifică masiv și Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcționarea Poliției Române.
De exemplu, până acum polițiștii puteau să te legitimeze doar dacă aveau indicii că ai comis o faptă ilegală sau pregătești una. Potrivit proiectului care ar putea fi adoptat în ședința de azi, dispare această condiție, iar polițiștii te pot obliga să te legitimezi în condiții mai generale.
Românii pot fi duși la secție de agentul de poliție în condiții mai relaxate decât prevedea legea anterioară. Potrivit prevederilor actuale în prezent, ajung la secție doar "cei care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale".
O persoană poate fi dusă la secția de poliție, conform noului proiect:
a) în condițiile în care nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată
nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice
b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
c) prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, asa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Polițiștii primesc undă verde la controlul corporal, al bagajelor sau al mașinii fără să existe "indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni sau posibile acţiuni terorist", cum era stipulat în textul vechii legi.
Altă modificare aberantă:
Polițistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control. Prin poziție inofensivă se înțelege:
a) ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul,
b) depărtarea picioarelor,
c) adoptarea poziției șezut,
d) adoptarea poziției culcat,
e) altă poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană.
"Se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliția, stai! – Nu te apropia!", spune noua lege.
Din fericire, controlul corporal se efectuează, "cu respectarea demnității umane, de către o persoană de același sex cu persoana controlat".
În ce condiții poate folosi polițistul forța fizică
Ce spune noua lege despre folosirea forței fizice de către polițiști:
(1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, polițistul are dreptul să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forța fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau lovituri; cătușe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare și/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole.
(2) Folosirea mijloacelor de constrângere nu trebuie să depășească, prin intensitate şi durată, nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției.
(3) Folosirea mijloacelor de constrângere încetează de îndată ce scopul intervenției a fost realizat.
(4) Folosirea mijloacelor de constrângere se face după avertizarea verbală prealabilă asupra utilizării acestora și după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor legale ale polițistului. În situația unei acțiuni violente iminente îndreptate împotriva polițistului sau a altei persoane, mijloacele de constrângere pot fi folosite fără avertizarea verbală prealabilă.
(5) Folosirea mijloacelor de constrângere în condițiile şi în situațiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea civilă a polițistului pentru pagubele produse.
"Polițistul are dreptul de a folosi forța fizică în scopul înfrângerii rezistenței fizice a persoanei care, fără a folosi violența, se opune ori nu se supune solicitărilor legale ale polițistului".
După adoptarea de către Executiv, proiectul pleacă la Parlament, spre dezbatere și aprobare.
Explicațiile aduse după adoptarea proiectului: Reținerea nu mai poate depăși 8 ore
Există și părți bune în noul proiect de lege dacă este să dăm crezare purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu. Acesta a declarat, după ședința de Guvern, că proiectul privind autoritatea polițiștului a fost în dezbatere din toamna lui 2017, și au fost primite puncte de vedere de la ONG-uri, sindicate, fiind modificat în urma punctelor de vedere asumate.
Barbu a precizat că modificările propuse nu au incidență asupra adunărilor publice, iar procedurile vizează interacțiunile cu cetățenii, care vor deveni transparente, pentru a se evita interpretări.
Nelu Barbu a precizat că se stabilesc clar și transparent reguli de intervenție ale polițiștilor, precum și o înăsprire a cuantumului amenzilor, pentru refuzul de a da relații cu privire la identitate. Pentru refuzul legitimării, amenda ajunge de la 500 la 1.500 de lei. În plus, apare o nouă infracțiune, și anume "fapta persoanei care după ce a fost avertizată de către polițist împiedică organul de lege să își facă treaba. Pentru această infracțiune, se poate ajunge la închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.
Proiectul mai stabilește regulile clare privind modul în care polițistul are dreptul să legitimeze persoana și sunt prevăzute garanțiile respectării drepturilor persoanei.
Astfel, persoana are dreptul de a fi informată verbal privind motivul legitimării, precum și motivul pentru care este dusă la sediul poliției, și i se explică clar cum poate face contestațiile la măsură, că poate fi asistată de un avocat și are dreptul de a comunica cu acesta confidențial. În plus, persoana are dreptul de a nu da declarații, fără avocat, și are dreptul de a-și anunța familia precum și de a comunica prin interpret sau prin alte metode, dacă nu se poate exprima.
"După verificarea situației de fapt, se iau măsuri dacă se impun iar polițiștul are obligația de a permite persoanei să părăsească imediat secția de poliție, fără a se depăși termenul de 8 ore, sau 12 ore dacă nu s-a stabilit imediat identitatea persoanei", a mai spus Nelu Barbu, precizând că în prezent audierile pot să dureze 24 de ore.
