"Nu ştim nici acum care este motivul", a recunoscut profesorul de microbiologie Dawei Li, coordonatorul acestui studiu, potrivit Mediafax.
Rezultatele nu sunt, însă, aproape deloc surprinzătoare. Culoarea irisului uman este determinată de o mare varietate de gene. Nu există o genă pentru ochii albaştri şi o altă genă pentru ochii căprui, ci o combinaţie de cel puţin 12 sau 13 gene este factorul care decide culoarea ochilor unei persoane. Iar acele gene asigură în acelaşi timp alte funcţii în organism, fapt care explică astfel motivul pentru care culoarea ochilor poate fi determinantă pentru anumite aspecte legate de starea de sănătate.
Pentru acest studiu, cercetătorii americani au examinat profilurile genetice provenind de la 1.263 de persoane. Alcătuirea acestui eşantion reprezentativ de populaţie nu a fost făcută la întâmplare: participanţii la studiu au fost aleşi dintr-o bază de date care conţine numele unor persoane deja diagnosticate cu dependenţă de alcool sau de un anumit drog.
În 2008, cercetătorii danezi au descoperit că persoanele cu ochi albaştri împart acelaşi strămoş comun. După o mutaţie genetică, acesta din urmă a fost primul om din lume care s-a născut cu ochii albaştri, în urmă cu mai multe mii de ani. El a transmis apoi această particularitate fizică tuturor urmaşilor săi.
Potrivit aceluiaşi studiu, persoanele cu ochi albaştri ar fi mai empatice, mai competitive, mai puţin anxioase, mai des diabetice şi mai înzestrate pentru jocul de golf. Însă acel strămoş comun avea în mod cert şi o predispoziţie pentru alcool.
În 2014, cercetătorii de la Universitatea Atlanta din Statele Unite au demonstrat de asemenea că posesorii de ochi albaştri rezistă mai bine la alcool în comparaţie cu persoanele cu ochi de culori închise, care se îmbată mult mai repede.
