Ancheta declanşată de procurorii militari după moartea ofiţerului este în plină desfăşurare. Aceştia strâng probe şi informaţii pentru a stabili de ce paraşutistul, un militar cu peste 60 de salturi în cariera sa, nu a putut ateriza în siguranţă de data aceasta.
Potrivit unui comunicat al MApN, accidentul a survenit în jurul orei 14.00, pe timpul executării manevrelor de aterizare. ”Ofiţerului i-a fost acordat primul ajutor la faţa locului, dar, cu toate eforturile medicilor, a fost constatat decesul militarului”, se arată în comunicat.
Câţiva martori prezenţi la exerciţiu au transmis pentru Adevărul că zborul ofiţerilor din structura Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA) s-a efectuat din avioane C 27J Spartan, cu punct de paraşutare stabilit între hangarele bazei aeriene din Boboc şi căile de rulare. Căpitanul Constantin Scorţea a părăsit aparatul de zbor cu câteva minute înainte de ora 14.00, echipat cu un complet de paraşute româneşti BG (denumite după Grigore Baştan, primul general paraşutist - n.r.).
Este vorba despre paraşuta principală BG-7M şi paraşuta de urgenţă BG-3M, mai mică, poziţionată pe pieptul militarului. Acestea au intrat în dotarea Armatei Române la începutul anilor ’70 şi modernizate ulterior. Paraşutiştii şi forţele pentru operaţii speciale le-au înlocuit după anii 2000, însă câteva ar fi fost păstrate în serviciu de unităţi ale Statului Major al Forţelor Aeriene, pentru brevetarea personalului navigant, cum este şi Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Potrivit unui martor, ofiţerul a efectuat saltul la liber, adică fără conectare la cablul dispus în interiorul aparatului de zbor (pentru deschiderea automată a paraşutei - n.r.), de la 3.000 de metri altitudine. Acesta a căzut destul de mult în gol doar cu paraşuta extractoare, apoi i s-a deschis brusc paraşuta de siguranţă BG-3M, cea din faţă. Suspantele (firele care leagă voalura de hamul prins de corpul paraşutistului - n.r.) s-ar fi încurcat în paraşuta extractoare, apoi s-au înfăşurat în jurul militarului.
În lipsa portanţei, căpitanul Scorţeanu a aterizat cu o viteză foarte mare, impactul cu solul provocându-i decesul. Echipajul medical care a supravegheat exerciţiul a intervenit repede, însă manevrele de resuscitare au fost inutile.
Cei care au ajuns în apropierea locului în care a aterizat militarul din Câmpia Turzii au constatat că paraşuta stabilizatoare, cea care reglează poziţia militarului în prima parte a căderii, şi voalura paraşutei principale, care încetineşte aterizarea, rămăseseră în rucsac. Anchetatorii trebuie să afle de ce nu s-a deschis paraşuta stabilizatoare, care ar fi trebuit să tragă după ea pânza paraşutei principale. Specialiştii cred că plierea defectuoasă a paraşutei, care se realizează de obicei chiar de cel desemnat să o folosească, ar fi una dintre cauzele evenimentului tragic.
Anchetatorii vor mai căuta, de asemenea, indicii care-i vor ajuta să stabilească dacă paraşuta de urgenţă a fost acţionată de militar, conştient că nu o poate deschide pe cea din spate, ori a fost declanşată automat de un dispozitiv barometric.
