"Prin acțiunile lor, inculpații au dat dovadă de lipsa unor repere morale fundamentale referitoare la una dintre valorile fundamentale apărate de legea penală - patrimoniul persoanei, acţionând în mod hotărât în vederea sustragerii tablourilor, iar faptul că nu au sustras mai multe lucrări se datorează exclusiv dimensiunilor acestora, având în vedere că inculpații aveau capacități limitate de transport, împrejurare ce agravează şi mai mult faptele acestora", se arată în motivarea redactată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Potrivit documentului citat, din declaraţiile celor doi rezultă că tablourile pe care le-au sustras din muzeu erau originale, iar Dogaru şi Darie ştiau asta la momentul furtului.
Tot în motivare se precizează că hoţii nu au colaborat cu anchetatorii, pentru recuperarea picturilor furate.
"Se impune reținerea și a atitudinii inculpaților care, deși recunosc săvârșirea infracțiunilor, nu colaborează cu organele judiciare în vederea recuperării tablourilor sustrase. (...) Faţă de inculpați se impune a fi aplicate pedepse în cuantum sporit pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite, fiind nevoie de o perioadă mai mare timp pentru atingerea scopului pedepsei, prevenirea săvârşirii de infracţiuni, dar şi pentru ca inculpații să-şi formeze o atitudine corectă faţă de muncă, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială", se mai arată în motivare.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 27 februarie, pe Radu Dogaru la şase ani de închisoare cu executare şi pe Eugen Darie la cinci ani şi patru luni de închisoare, pentru furtul a şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.
