Începând cu luna ianuarie a acestui an, România a devenit gazda unui spectacol natural fascinant, odată cu observarea unor exemplare rare de șoim dunărean, specie aflată pe cale de dispariție. Acești prădători eleganți au fost zăriți în județele Ialomița, Constanța, Timiș și Tulcea, atrăgând atenția pasionaților de birdwatching, care au fost încântați să surprindă momente unice în habitatul lor natural.
Începând cu luna ianuarie a acestui an, România a devenit gazda unui spectacol natural fascinant, odată cu observarea unor exemplare rare de șoim dunărean, specie aflată pe cale de dispariție. Acești prădători eleganți au fost zăriți în județele Ialomița, Constanța, Timiș și Tulcea, atrăgând atenția pasionaților de birdwatching, care au fost încântați să surprindă momente unice în habitatul lor natural.
Apariția șoimului dunărean reprezintă un eveniment deosebit, având în vedere că această pasăre impresionantă apare rareori în România. În trecut, această specie era clasificată în mai multe subspecii, însă ornitologii de astăzi recunosc doar două subspecii, răspândite de la centrul Europei până în sudul Asiei Centrale.
Șoimul dunărean este o pasăre de mari dimensiuni, care preferă mediile semi-aride și stepă. Este cunoscut pentru abilitatea sa excepțională de a vâna cu o precizie remarcabilă.
Corpul său poate atinge o lungime de până la 55 de centimetri, femela având o greutate cuprinsă între 970 și 1300 de grame, în timp ce masculul este puțin mai mic, cântărind între 730 și 990 de grame.
Șoimul dunărean este inclus pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Coloritul acestuia se caracterizează prin nuanțe de maro sau brun-roșiatic, partea inferioară având o culoare mai deschisă. De asemenea, la fel ca multe alte specii de șoimi, șoimul dunărean are o bandă închisă în jurul ochilor.
Cel mai frecvent, șoimul dunărean se poate observa în habitate deschise, precum stepele, pășunile sau terenurile agricole. Dieta sa constă în principal din mamifere mici, pe care le vânează folosind tehnici surprinzătoare.
Acest răpitor excepțional atacă prada prin surprindere, zburând la o înălțime foarte mică deasupra solului.În anumite situații, poate captura prada chiar de la nivelul pământului.
Comportamentul șoimului dunărean variază în funcție de regiunile geografice. Aceasta poate fi o specie sedentară sau migratoare, migrând spre Asia de Sud sau Africa de Nord.
În perioada de reproducere, șoimul dunărean rareori își construiește un cuib propriu. Acesta preferă să ocupe cuiburi abandonate de ciori sau berze. Femela depune între 3 și 5 ouă, pe care le clocește timp de aproximativ o lună.
Această specie este listată în lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, principalele amenințări fiind urbanizarea, agricultura intensivă și prădarea din partea altor animale mai mari.
