În cadrul reuniunii, miniștrii apărării au avut o dezbatere consistentă privind impactul global și consecințele războiului de agresiune ilegal și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și perspectivele angajamentului Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei.
„Am condamnat şi cu acest prilej agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, evidențiind că această acțiune constituie o amenințare pentru arhitectura de securitate europeană și euro-atlantică. Am salutat rolul important al Uniunii Europene şi răspunsul cuprinzător şi structurat al acesteia la nevoile Ucrainei, în special în ceea ce privește eficiența Instrumentului European pentru Pace, și relevanța misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în Ucraina (EUMAM)”, a spus ministrul Angel Tîlvăr.
De la începutul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană, prin Instrumentul European pentru Pace, a mobilizat 3,6 miliarde EUR pentru consolidarea capabilităților și a rezilienței forțelor armate ucrainene.
Oficialul român a evidențiat impactul conflictului din Ucraina asupra întregii regiuni a Mării Negre, subliniind nevoia sprijinirii Republicii Moldova în fața amenințării Federației Ruse, prin consolidarea rezilienței.
„Considerăm că acest instrument este extrem de important pentru sprijinirea nu numai a Ucrainei, ci și a statelor expuse din regiunea Mării Negre, precum Republica Moldova. Au fost deja adoptate două măsuri de asistență în valoare de 47 de milioane de euro în beneficiul Guvernului de la Chișinău“, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.
Instrumentul European pentru Pace a fost înființat în luna martie a anului 2021 pentru a finanța toate acțiunile Politicii Externe și de Securitate Comune în domeniile militar și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.
Reuniunea s-a încheiat cu un prânz de lucru focalizat pe contracararea provocărilor determinate de influențele străine în teatrele de operații, la care au participat ca invitați Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, și Secretarul General Adjunct al ONU, Jean-Pierre Lacroix, precum și reprezentanți ai Parlamentului European.
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate al UE, Josep Borrell, a evidențiat angajamentele operaționale şi acțiunile Uniunii Europene în Balcanii de Vest, Republica Moldova și Africa, precum și provocările influențelor străine amplificate de războiul de agresiune al Federației Ruse.
Ministrul Angel Tîlvăr, în intervenția sa, a subliniat necesitatea unei abordări integrate a influențelor străine maligne, dintr-o perspectivă mai largă de securitate. În acest sens, a evidențiat că demersurile coordonate şi cooperarea cu NATO și ONU sunt esențiale pentru promovarea păcii, securității şi dezvoltării. Oficialul român a subliniat importanța unei comunicări eficiente pentru a contracara propaganda diferiților actori internaționali la adresa UE și a statelor europene. De asemenea, el a evidențiat relevanța unor măsuri adaptate cerințelor partenerilor pentru a asigura un sprijin real și pentru maximizarea acțiunii externe a UE.
În marja reuniunii, ministrul apărării naționale a participat la ceremonia de semnare a Notei de aderare de către Belgia și Slovenia la proiectul PESCO Echipe de răspuns rapid la amenințările cibernetice (Cyber Rapid Response Team), la care România participă, începând cu anul 2019, alături de Croația, Estonia, Lituania, Polonia și Țările de Jos.
