Tara avea atunci una dintre cele mai inalte rate de acumulare din lume, iar cresterea economica alimenta dezvoltarea rapida a infrastructurii si a capacitatilor industriale nationale.
Imediat dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu, s-au crescut puternic salariile, s-a reformat sistemul de pensii si s-au scazut preturile reale ale bunurilor de consum in vederea cresterii consumului. Pentru a alimenta cresterea economica si consumul, guvernul Romaniei a acumulat o datorie externa uriasa, care, intr-un singur an (1980) s-a triplat: de la 3,5 miliarde USD la aproape 10 miliarde USD, din cauza cresterii dobanzilor, ca urmare a crizei economice mondiale.
Deficitul comercial crestea vertiginos, astfel incat intr-un singur an (1975, anul primului acord cu FMI), exporturile au crescut cu 33%, iar importurile cu 48%! Ca urmare a acestor deficite uriase, FMI si creditorii internationali au impus Romaniei o politica de austeritate dramatica: importurile au fost reduse cu rate de doi digiti an de an, in 1978 a venit primul an de cresteri ale preturilor la transport, alimente, servicii si imbracaminte; in 1979, al doilea val de scumpiri a lovit produsele energetice, iar in 1982 au venit scumpiri de 35% in medie (la gaze naturale de 150% si la electricitate de 30%), concomitent cu scaderea salariului real.
Citiți continuarea pe ziare.com
