Curtea Constituțională a luat în discuție miercuri sesizarea Avocatului Poporului împotriva Ordonanței de Urgență 34/2020, prin care au fost mărite amenzile date pentru încălcarea ordonanțelor militare. Curtea a decis că amenzile aplicate sunt neconstituționale.
„Din analiza întregului act normativ, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.
120 milioane de euro este cuantumul amenzilor aplicate de polițiști în stare de urgență celor care au încălcat restricțiile din ordonanțele militare. Sunt estimări că 80% dintre ele vor fi contestate.
După decizia CCR, Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat, că amenzile nu se anulează automat, ci trebuie atacate de cetățeni în instanță având la bază decizia Curții Constituționale.
Decizia CCR
CCR susţine, într-un comunicat de presă, că dreptul contravenţional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale.
În aceste condiţii, actele normative cu putere de lege şi actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condiţiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate. Or, Curtea constată că dispoziţiile art.28 alin.(1) prin sintagma 'nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie' califică drept contravenţie încălcarea obligaţiei generale de a respecta şi de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională", spune CCR.
Pe de altă parte, judecătorii constituţionali consideră că lipsa de claritate a prevederilor OUG 1/1999 face ca poliţiştii să aplice în mod arbitrar amenzile.
"În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei", precizează CCR.
Mai mult, consideră judecătorii CCR, prevederile art. 28 din OUG 1/1999 stabilesc în mod nediferenţiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeaşi sancţiune contravenţională principală.
În ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale complementare, deşi legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancţiunea complementară aplicabilă.
"În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi principiul restrângerii proporţionale a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituţie", se arată în decizia CCR.
