Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Una dintre cele mai mari sărbători creștine din an, Sfânta Maria, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an la data de 15 august. Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot pe 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului, Sfânta Maria, fiind ocrotitoarea marinarilor.
Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moartea şi înălţarea ei cu trupul la Cer, nu găsim date în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratata în scrierile a patru părinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfantul Ioan Damaschin.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Tot ce trebuie să ştii despre ICOANA MAICII DOMNULUI
Maica Domnului ocupă un loc deosebit de important în Biserica Ortodoxă, datorită faptului că ea este cea care L-a născut după trup pe Fiul lui Dumnezeu şi totodată "prima fiinţă umană care a realizat scopul întrupării - îndumnezeirea omului". Ei, care este "mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii", Biserica i-a rezervat un cult de supra- venerare şi a proclamat-o încă de timpuriu - la Sinodul III Ecumenic, Efes, 431 - Theotokos, adică "Născătoare de Dumnezeu". Cinstirea excepţională de care s-a bucurat încă din epoca apostolică a făcut şi ca icoana sa să ocupe primul loc după cea a Mântuitorului Hristos, scrie crestinortodox.ro.
Reprezentările Maicii Domnului se disting de cele ale tuturor celorlalte categorii de sfinţi atât prin diversitatea tipurilor iconografice, cât şi prin evlavia cu care sunt cinstite de către credincioşi. De asemenea, semnificativ este locul pe care acestea îl ocupă în cadrul programului iconografic al bisericilor ortodoxe: bolta altarului şi icoana din partea stângă a uşilor împărăteşti, capandant al icoanei lui Hristos, pentru a le enumera doar pe cele mai importante.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Trăsăturile fizice ale Născătoarei de Dumnezeu au fost transmise de-a lungul timpului atât prin intermediul reprezentărilor iconografice, cât şi cu ajutorul unor mărturii scrise, de dată târzie însă. Cea mai cunoscută descriere a chipului său îi aparţine istoricului bizantin Nichifor Calist (secolul 14), fiind ulterior preluată şi de către Erminia picturii bizantine a lui Dionisie din Furna: "Iar Preasfânta de Dumnezeu Născătoare a fost cu statura mijlocie, deşi unii zic a fi fost de trei coţi. Faţa o avea nici rotundă, nici ascuţită, dar întrucâtva prelungă; chipul îi era de culoarea grâului, cu părul ascuns gălbui; cu ochii vioi şi curaţi având în ei vederi (pupile) gălbui tocmai de culoarea olivelor (măslinelor), cu sprâncenele încovoiate, lungi şi puţin negre; nasul ceva cam lung, cu nările mijlocii, iar buzele trandafirii; cu mîinile lungăreţe şi cu degetele asemenea."
Sfânta Maria, 15 august. Praznicul Adormirii Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului, Uspenia sau Sfântă Maria Mare, cum este numit praznicul în popor, este sărbătoarea care prăznuieşte Adormirea Sfintei Fecioare Maria, adică mutarea ei din viaţa aceasta trecătoare, la cea veşnică şi neîmbătrânitoare, în Împărăţia Fiului ei, scrie crestinortodox.ro.
(Foto: Adormirea Maicii Domnului)
Sfânta Tradiţie a Bisericii învaţă că simţindu-şi apropierea sfârşitului vieţii ei pământeşti, Maica Domnului s-a aşezat în casa ei din grădina Ghetsimani, pe un pat, aşteptând mutarea către Împărăţia Fiului ei, Mântuitorul Iisus Hristos. Sfinţii Apostoli care erau împrăştiaţi în toate părţile lumii, cunoscute în vremea aceea, pentru a propovădui Evanghelia Mântuitorului Hristos, au fost aduşi în chip minunat pe nori, la Ierusalim, pentru a o prohodi pe Maica Domnului şi a-i aşeza trupul în mormânt. Dintre Sfinţii Apostoli lipsea însă Toma, care a ajuns la Ierusalim după 3 zile, adică tocmai după înmormântarea Maicii Preacurate. Acesta s-a rugat stăruitor să-i fie deschis şi lui mormântul, pentru a o vedea încă o dată pe Maica lui Hristos. Milostivindu-se către rugăciunile sale stăruitoare, Sfinţii Apostoli au deschis mormântul Maicii Sfinte, însă au văzut că, prin minune, trupul ei fusese mutat împreună cu sufletul ei, către cereştile locaşuri, iar mormântul era gol. Au cunoscut din aceasta că Maica Domnului se înălţase pentru a sta în preajma Fiului ei cel mult iubit, Iisus Hristos, în slava Împărăţiei Sale.
Sfânta Maria, 15 august. Trupul Maicii Domnului nu a suferit stricăciune
Sfânta Fecioară Maria s-a născut cu păcatul strămoşesc şi a primit iertare de acest păcat în momentul în care a acceptat să-L nască pe Hristos. Învăţătura că ea s-ar fi născut fără păcatul strămoşesc ne face să afirmăm că ea a avut o altă fire decât cea a tuturor oamenilor, scrie crestinortodox.ro. Este o învăţătură greşită, pentru că dacă Ea i-a dăruit Cuvântului o altă fire decât cea pe care noi o avem, înseamnă că firea noastră nu a fost îndumnezeită. Sfinţii Părinţi au afirmat ca Hristos a mântuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este mântuit.
Aşadar, Maica Domnului a murit în virtutea legii omeneşti. Pentru că a fost un om ca oricare dintre noi, nu a fost ferită nici de moartea noastră. Ca orice om, Maica Domnului a trecut prin moarte, dar nu a rămas în mormânt, ci a fost înălţată la Cer de Fiul Ei, Cel care a biruit moartea. Sfinţii Părinţi spun că nu se cuvenea ca trupul ei din care S-a întrupat Dumnezeu Cuvântul să rămână în mormânt şi să fie dat stricăciunii.
Maica Domnului primeşte moartea, însă o moarte "dătătoare-de-viaţă", de vreme ce se mută la viaţă cerească şi veşnică. Aşa reiese şi din troparul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: "Mutatu-te-ai la viaţă ceea ce eşti Maica Vieţii".
Trupul Maicii Domnului nu s-a descompus în mormant. Trupul ei a cunoscut pentru puţin timp despărţirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înţelesul unei putreziri a trupului. Trupul celei care L-a primit pe Dumnezeu a rămas nevătămat în mormânt. Sfântul Andrei Criteanul spune că nestricarea fecioriei Născătoarei de Dumnezeu la Naşterea lui Hristos are drept urmare firească neschimbarea trupului ei în clipa morţii: "Naşterea nu s-a supus stricăciunii, iar mormântul nu a primit stricăciunea!".
Sfânta Maria Mare - obiceiuri, tradiții și superstiții
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. De Sfânta Maria Mare, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Tot în această zi de sărbătoare, de Sfânta Maria Mare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august, se tămâiază mormintele.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Din 15 august, se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.
Ciobanii, în ziua de Sfânta Maria Mare, îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Printre superstiţiile legate de Sfânta Maria Mare se regăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti, nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, de Sfânta Maria, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Sărbatoarea de Sfânta Maria se ţine mai ales pentru sănătate, căsătorie, naştere uşoară şi vindecări. Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un "ursit" bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să îşi găsească ursitul trebuie să poarte în sân, de-a lungul întregii zilei, un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Totodată, de Sfânta Maria Mare, fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.
Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului. Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei de Sfânta Maria. Aceştia, în data de 15, îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni.
Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.
De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucat atragi tristeţea Maicii Domnului.
Nu se aprinde focul în sobă. O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.
