Margarina
Un tip de grăsime vegetală utilizată încă intens la prepararea produselor de cofetărie și patiserie din comerț, margarina a fost asociată cu potențiale riscuri pentru sănătate. Ea poate conține grăsimi trans, care sunt grăsimi artificiale obținute prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale. Acest tip de grăsimi contribuie la apariția inflamației cronice. Totodată, ele cresc nivelul colesterolului LDL (colesterolul „rău”) și scad nivelul HDL (colesterolul „bun”).
Mediatizarea efectelor negative ale margarinei a determinat unii producători să reducă sau să elimine complet conținutul de grăsimi trans. În prezent, există sortimente de margarină fără grăsimi trans, cu uleiuri vegetale nesaturate care sunt considerate mai sănătoase. Înainte de a cumpăra un astfel de produs, citește eticheta și verifică ce conținut de grăsimi trans și saturate are.
De ce trebuie să adaptăm alimentația în funcție de sezon
Carnea roșie și lactatele integrale
Carnea roșie, untul, brânzeturile maturate și produsele lactate integrale au o concentrație mare de grăsimi saturate, iar consumul lor în exces favorizează inflamația sistemică. Mai puțin cunoscut este faptul că există și surse vegetale de grăsimi saturate. Uleiurile de palmier și cel de cocos sunt alte alimente care produc inflamație cronică în organism.
Studiile au arătat că grăsimile saturate declanșează producția excesivă de citokine inflamatorii ce duc la inflamație persistentă. Totodată, ele produc o inflamație celulelor endoteliale care căptușesc pereții vaselor de sânge, iar acesta este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Zahărul
Zaharurile adăugate, indiferent că este vorba despre zahăr alb sau siropul de fructoză din porumb, stimulează eliberarea de citokine în organism, au arătat studiile. Citokinele sunt implicate în mecanismele inflamației. În exces, ele pot declanșa reacții inflamatorii exagerate.
Un motiv în plus pentru care zahărul este dăunător are legătură cu cantitatea mare de fructoză pe care o aduce în organism. Cantitățile mici de fructoză provenite din fructe și legume nu afectează sănătatea, dar excesul este nociv. Cercetările au arătat că fructoza în concentrație mare provoacă inflamația celulelor endoteliale din pereții vaselor de sânge.
Îndulcitorii artificiali
Zaharina, sucraloza și aspartamul nu sunt alternative mai sănătoase la zahărul alb și siropurile cu fructoză. Acești îndulcitori artificiali sunt pe lista de alimente care produc inflamație în corp. Studiile au identificat o asociere între consumul de îndulcitori artificiali și riscul de inflamație cronică.
Pentru că sunt substanțe artificiale, ei declanșează reacții inflamatorii în organism. Un alt mecanism prin care îndulcitorii artificiali produce inflamație este legat de microbiom – totalitatea microorganismelor care populează intestinul gros. Îndulcitorii perturbă acest microbion, ceea ce favorizează inflamația.
Dacă este necesar să îndulcești alimente sau băuturi, o alternativă mai sănătoasă o reprezintă îndulcitori naturali, cum ar fi stevia, mierea și siropul de arțar.
Prăjelile
Pe lângă conținutul crescut de grăsimi și calorii, alimentele cum sunt cartofii prăjiți, carnea prăjită sau gogoșile cresc inflamația în organism. Prăjirea alimentelor la temperaturi ridicate duce la formarea de compuși nocivi cum ar fi acrilamida și produşii finali de glicozilare avansată, (AGE – advanced glycation end-products). Ingerarea acestor compuși crește riscul de apariție a unor boli cronice, se arată într-un articol publicat în revista Nutrients.
Prăjirea alimentelor poate crește concentrațiade grăsimi trans folosite, iar acest tip de grăsimi sunt, de asemenea, un factor de risc pentru inflamația cronică. Nu în ultimul rând, unele cercetări arată că alimentele prăjite afectează compoziția microbiomului intestinal.
Este cel mai bun probiotic natural, iar toamna este sezonul când toate gospodinele îl pregătesc