Scenariul sumbru pentru această iarnă - Număr uriaș de decese din cauza crizei energetice
Numărul europenilor care vor muri din cauza prețurilor la combustibil va ajunge să fie mai mare decât militarii uciși în războiul din Ucraina. Acesta este scenariul prezentat de analiștii de la The Economist.
„Prejudiciul pe care dl Putin îl provoacă Ucrainei este imens. Costul pentru aliații săi este mai puțin vizibil. Și totuși, pe măsură ce se apropie iarna, angajamentul lor se va măsura nu numai în ajutor și arme, ci și în vieți“, scrie The Economist.
Având în vedere atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, țara europeană în care frigul va curma cele mai multe vieți în această iarnă va fi cu siguranță Ucraina.
Pentru Europa în ansamblu, estimarea privind decesele cauzate de creșterea prețului energiei depășește numărul de soldați despre care se crede că ar fi murit în Ucraina, de 25.000-30.000 pentru fiecare tabără. O comparație folosind anii de viață pierduți ar da un rezultat diferit, deoarece obuzele și gloanțele ucid în cea mai mare parte tinerii, în timp ce frigul îi răpește pe cei bătrâni. În plus, cel puțin 6.500 de civili au murit în război, potrivit The Economist, scrie timpul.md.
Putin acționează după principiul „divide et impera” în războiul din Ucraina împotriva Occidentului
„Pentru a-și câștiga războiul din Ucraina, Vladimir Putin are nevoie ca Occidentul să nu-i mai susțină adversarul. Cea mai bună ocazie a lui de a pune o pană între cei doi va veni în această iarnă. Înainte de război, Rusia asigura 40-50% din importurile de gaze naturale ale UE. În august, Putin a închis robinetele unei conducte mari către Europa. Prețurile carburanților au crescut, strângând economiile aliaților Ucrainei. Până acum, Europa a rezistat bine acestui șoc, depozitând suficient gaz. Dar creșterea costurilor cu energia angro i-a atins pe mulți consumatori. Chiar dacă prețurile combustibililor de pe piață au coborât de la vârfurile atinse inițial, prețurile medii reale ale gazului și electricității rezidențiale europene sunt cu 144% și 78% peste cifrele pentru 2000-2019“, mai spun analiștii de la The Economist.
„Aceste prețuri pălesc în comparație cu groaza pe care au îndurat-o ucrainenii. Dar totuși contează, întrucât cu cât temperaturile de care oamenii au parte sunt mai mici, cu atât sunt mai multe șanse să moară. Și dacă relațiile istorice dintre mortalitate, vreme și prețurile la energie continuă să se aplice numărul morților de pe urma „armei energetice” a lui Putin ar putea depăși numărul soldaților care au murit până acum în luptă”, potrivit publicației britanice.
Criza energetică din iarna 2022-2023 și MORȚII Europei
Prețurile ridicate la combustibili pot exacerba efectul temperaturilor scăzute asupra deceselor, prin descurajarea oamenilor de a folosi încălzirea și crescând astfel expunerea la frig. Având în vedere vremea medie, modelul constată că o creștere cu 10% a prețurilor la energie electrică este asociată cu o creștere cu 0,6% a deceselor, deși acest număr este mai mare în săptămânile reci și mai mic în cele blânde. Un studiu academic folosind date americane, din 2019, a produs o estimare similară.
În trecut, modificările de preț la energie au avut un efect mic asupra deceselor. Dar creșterile de preț din acest an sunt remarcabil de mari. Am construit un model statistic pentru a evalua efectul pe care l-ar putea avea acest șoc de preț.
Relația dintre prețurile la energie și decesele de iarnă s-ar putea schimba în acest an. Dacă rămân valabile modelele din trecut, prețurile curente ale energiei electrice ar duce la decese peste media istorică chiar și în condițiile celei mai blânzi ierni.
Cifrele totale exacte ale mortalității depind încă de alți factori, în special de temperatură. Într-o iarnă blândă, creșterea deceselor ar putea fi limitată la 32.000 peste media istorică (luând în considerare modificările de populație). O iarnă aspră ar putea costa un total de 335.000 de vieți în plus.
Patru factori principali influențează bilanțul din această iarnă al deceselor în Europa (fără Ucraina).
Cei doi cei mai simpli sunt severitatea sezonului gripal și temperaturile. Frigul ajută virusurile. Inhibă sistemul imunitar, le permite agenților patogeni să supraviețuiască mai mult. În Europa, mor cu 28% mai mulți oameni în vârstă de cel puțin 80 de ani – care reprezintă 49% din mortalitatea totală – în lunile cele mai reci decât în cele mai calde. În plus, este probabil ca temperaturile din iarna anului 2022-2023 să se situeze între maximele și minimele din ultimele decenii. Acum, că majoritatea restricțiilor de mișcare legate de covid-19 au fost relaxate, efectele gripei se vor încadra probabil în intervalul observat în perioada 2000-2019.
Prețurile energiei, al treilea factor principal care afectează decesele de iarnă, sunt, de asemenea, relativ restrânse. Deși costurile cu ridicata ale combustibilului fluctuează, multe guverne au impus plafoane ale prețului energiei, pentru gospodării. Cele mai multe dintre aceste plafoane sunt cu mult peste costurile de anul trecut, dar vor proteja consumatorii de creșteri suplimentare ale prețurilor de pe piață.
Ultimul element, însă, este mult mai puțin sigur: relația dintre costurile energiei și decese. Estimăm acest lucru folosind modelul nostru statistic, care prezice câți oameni mor în fiecare săptămână de iarnă în fiecare dintre cele 226 de regiuni europene. Modelul se aplică țărilor UE-27, cu excepția Maltei, plus Marii Britanii, Norvegiei și Elveției. Acesta prognozează decesele în funcție de vreme, demografie, gripă, eficiență energetică, venituri, cheltuieli guvernamentale și costuri cu energia electrică, care sunt strâns corelate cu prețurile pentru o mare varietate de combustibili pentru încălzire.
Prețurile ridicate la combustibili pot exacerba efectul temperaturilor scăzute asupra deceselor, prin descurajarea oamenilor de a folosi încălzirea și crescând astfel expunerea la frig.
În ultimele decenii, prețurile energiei de consum au avut doar un impact modest asupra mortalității din timpul iernii, deoarece au oscilat într-o marjă destul de îngustă. Acum, însă, prețurile au ieșit din matca lor anterioară. Creșterea prețurilor la electricitate, ajustată după rata inflației din 2020, este cu 60% mai mare decât diferența dintre prețurile cele mai ridicate și cele mai scăzute din 2000-2019. Ca urmare, relația dintre costurile cu energia și decese s-ar putea comporta diferit în acest an față de ceea ce fusese valabil în trecut.
Multe țări au introdus sau extins scheme de transfer de numerar pentru a ajuta oamenii să plătească facturile la energie, ceea ce ar trebui să reducă decesele sub așteptările modelului, într-o oarecare măsură. Iar coronavirusul ar putea fie să crească mortalitatea – făcând și mai periculos faptul de a tremura pe vreme rece – fie să o scadă, pentru că virusul a ucis deja mulți bătrâni și fragili, aceste două categorii fiind și cele mai vulnerabile la frig.
Cu prețurile la energie electrică aproape de nivelurile lor actuale, aproximativ 147.000 de oameni în plus (cu 4,8% mai mult decât media) ar muri într-o iarnă obișnuită decât dacă aceste costuri ar reveni la media din 2015-2019. Având în vedere temperaturile blânde, această cifră ar scădea la 79.000, o creștere de 2,7%. Și luându-le în calcul pe cele friguroase, folosind cea mai rece iarnă din fiecare țară, după 2000, aceasta ar urca la 185.000, o creștere de 6,0%.
Singura concluzie fermă pe care o oferă modelul nostru este că, dacă modelele din 2000-2019 continuă să se aplice în 2022-2023, arma energetică a Rusiei se va dovedi foarte puternică, susțin analiștii de la The Economist.
